Băncile și companiile din România și-au învățat lecțiile din prima criză capitalistă de după căderea comunismului, cea din 2009-2010 și le-au aplicat în perioada pandemiei, când disciplina la plată a rămas bună și creditarea a crescut chiar mai accelerat decât înainte, spune Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Băncilor. Creditarea continuă să crească și în prezent, chiar dacă suntem într-o criză multiplă cu război într-o țară vecină și inflație ridicată la nivel global. Dănescu se așteaptă ca băncile să-și ajute clienții inclusiv prin amânări ale ratelor, dar susține că o lege în acest sens ar putea duce la efecte nedorite pentru toată lumea, inclusiv pentru clienți.
”La nivel antreprenorial am învățat niște lecții din trecut. Perioada crizei financiare a fost o primă încercare e economiei de piață liberă din România. Trebuie să înțelegem că trebuie să ne asumăm riscuri mai mari, că avem nevoie de finanțare mai mult decât oricând într-o criză, că nevoia de finanțare a companiilor este o nevoie constantă, pe care nu o poți opri”, spune Florin Dănescu la emisiunea Profit Live de la PROFIT NEWS TV.
Creditul acordat firmelor nefinanciare a crescut în aprilie 2022 față de februarie 2020, înainte de pandemie, cu 41,2 de miliarde de lei sau 35% pe sold, față de un avans de 13,6% sau 14,1 miliarde de lei în precedentele 26 de luni.
”Nu mai devreme de pandemie am constatat că băncile din România au fost mult mai deschise, și-au asumat riscuri mult mai mari, într-o perioadă plină de incertitudini”, spune Dănescu. ”Cred că am învățat cu toții că economia nu poate să stea și că riscurile există mereu, uneori mai mari, alteori mai mici, și că trebuie să facem un management al riscurilor combinat cu un management al acțiunilor. De aceea observăm astăzi că, paradoxal, și creditarea crește, și economisirea crește, chiar dacă suntem într-o criză dificil de înfruntat”.
Actuala criză este un cumul al crizei energetice, a inflației, a războiului din Ucraina, precum și al pandemiei care încă nu a dispărut, arată Dănescu.
După pandemie băncile nu au văzut o creștere a ratei creditelor neperformante – mai mult, aceasta s-a redus de la circa 4% la 3,3%, inclusiv ca urmare a creșterii portofoliilor de împrumuturi fără întârzieri prin emiterea de credite noi. Dănescu spune însă că nu doar dinspre statistica băncilor se vede o mai mare apetență a firmelor pentru împrumuturi, ci și din partea cererii. ”Mediul antreprenorial românesc îndrăznește mai mult și prin cerere”, spune președintele executiv ARB.
Astfel, dacă înainte de criză și introducerea programului IMM Invest, care a stimulat mult creditul pentru firme, la din fiecare șapte cereri de credit una era aprobată, acum s-a ajuns ca din trei cereri una să fie aprobată.
”Asta a arătat un efort și din partea băncilor de a găsi un model mai puțin birocratic, prin care riscă mai mult și acordă o încredere mai ridicată antreprenorilor români și economiei românești, dar și din partea companiilor a fost un curaj mai mare și o încredere mai mare. Aici vorbim de factori de percepție și acesta este cel mai mare câștig care s-a petrecut în ultima perioadă. E o încredere mai mare, o educație financiară mai mare, până la urmă, și am înțeles cu toții că nu poți doar să câștigi, trebuie să mai și riști, uneori mai pierzi, dar actul economic asta înseamnă”, spune Dănescu. Intermedierea financiară rămâne, exprimată ca pondere a creditului în produsul intern brut, rămâne cea mai mică din Uniunea Europeană la 26%, față de o medie de 85%. ”Este un lucru fundamental, pe care trebuie să-l repetăm de câte ori este nevoie. Aici trebuie să respingem și percepții negative construite în timp la adresa industriei (bancare), dar și al antreprenorilor din mediul economic”, spune Dănescu.
Una dintre probleme este și numărul mic de companii relativ la dimensiunea populației – circa 20 de firme la mia de locuitori, față de 50 în Cehia -, dar și de modul în care se raportează firmele la finanțare.
Întreprinderile mici și mijlocii, reprezintă circa 70% din locurile de muncă și 60% din valoarea adăugată brută și reprezintă principalul motor al economiei, explică Dănescu. Pe de altă parte, firmele identifică accesul la finanțare printre cele mai puțin presante probleme ale lor.
”Noi la ASE am învățat că mijloacele circulante trebuie servite cu capital care vine din finanțare și care poate multiplica rezultatul economic. Cât timp îți propui să te descurci cu banii pe care îi ai, având o temere să ții banii în firmă – că am auzit acest mesaj chiar de la Asociația Oamenilor de Afaceri din România, pentru că e o neîncredere puternică în volatilitatea mediului legislativ, care este o cauză reală, de luat în considerare…”, spune Dănescu, care adaugă că băncile nu-și mai propun să arate cu degetul – ”ARB își propune o abordare constructivă și solidară cu mediul de afaceri”.
Coaliția de guvernare a anunțat recent că va veni cu o nouă reglementare privind amânarea ratelor la creditele bancare, așa cum s-a întâmplat și în 2020, de această dată motivația fiind creșterea costurilor populației și firmelor.
Circa 558.000 de debitori au beneficiat de amânarea ratelor pentru credite de 42,9 miliarde de lei.
Dănescu atrage atenția că băncile au venit din proprie inițiativă cu moratorii, înainte de o lege în acest sens, și că și astăzi o astfel de operațiune este disponibilă pentru clienți.
”Principala grijă pe care o au și decidenții și băncile este că dobânda crește și în viitor această amânare de rate s-ar putea să fie mai costisitoare”, spune Dănescu.
Dobânzile sunt așteptate să crească în continuare, pe deoparte pentru că inflația crește și rata cheie a BNR este încă cea mai mică din regiune, pe de altă parte pentru că rate precum indicatorul de referință pentru creditele acordate consumatorilor sunt în urmă ca efect al modului de calcul și aplicare.
Unii clienți ar putea beneficia de o suspendarea a ratelor, cum sunt afacerile care caută o perioadă de conservare și au probleme de cash flow, în timp ce pentru alte firme, mai ales cele care ar putea beneficia de o dezvoltare prin contractarea de noi împrumuturi, amânare ratelor curente mai mult ar încurca.
”Principala grijă a tuturor e cum să fie lângă clienții băncilor fără a aduce un măr otrăvit sau o capcană, de aceea credem că tratamentul individual este cel mai potrivit, dat fiind că am și dovedit în trecut că băncile sunt și deschise acestui tratament al amânării ratelor. Poate că în trecut nu am fi avut acest curaj, dar după pandemie lucrul acesta a fost transparent pentru toți și am arătat că încrederea există”, spune Dănescu.
Dacă în 2020 decizia la nivel european a fost ca băncile să nu facă provizioane ridicate pentru moratorii – deși profiturile trebuiau reținute ca eventuală resursă pentru creșterea capitalurilor – în prezent, având în vedere că doar România propune amânarea ratelor, o decizie europeană privind provizioanele nu se întrevede. Pentru băncile din România un număr mare de debitori cu amânări ar însemna provizioane ridicate și scăderea profitabilității.
”Întrebarea se pune nu dacă vom face amânări de rate, pentru că vom face, în opinia mea. Întrebarea e dacă o faci printr-o regulă sau prin abordare individuală. O abordare individuală înseamnă să găsești resursa la momentul potrivit pentru fiecare, o abordare prin regulă înseamnă alocarea unor resurse, poate prea mari, într-un moment nepotrivit, mult mai multor interlocutori, pentru că există această percepție de a beneficia de un avantaj, care pe urmă să nu cumva să afli că nu e un avantaj – dobânzile cresc, suma de plată crește și atunci că băncile urmăresc să nu fie iar privite cu neîncredere pentru că nu au explicat lucrul acesta”, explică Dănescu.
Pe de altă parte, concluzionează președinte executiv ARB, băncile vor trebui să fie pregătite să activeze indiferent de ce decizie va lua statul în cele din urmă.
