Războiul din Ucraina şi inflaţia sunt doi dintre factorii care influenţează deciziile cumpărătorilor şi vânzătorilor din piaţa imobiliară, atrage atenţia Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Printre altele, Gabriela Folcuţ ne-a precizat, în cadrul unui interviu: „Anul 2022 se anunţă unul cu mai multe provocări la nivel internaţional. Pe harta riscurilor erau marcate, la începutul anului, mai multe riscuri determinate de pandemia COVID 19, riscurile geopolitice din Ucraina, creşterea inflaţiei, problemele de la nivelul unor state cauzate de situaţia energetică, insecuritatea alimentară şi instabilitatea politică. În momentul de faţă, la nivelul economiei româneşti, trei dintre cele mai ridicate riscuri sunt războiul din Ucraina, tensiunile de la nivelul echilibrelor macroeconomice, în mod special creşterea inflaţiei peste aşteptări şi efectele pandemiei COVID-19. Banca Naţională a României menţiona, la categoria riscuri sistemice ridicate, întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. La acestea se adaugă şi riscul legislativ”.
Reporter: Cum a încheiat anul 2021 sistemul bancar?
Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar românesc a demonstrat, anul trecut, că este agil, solid şi flexibil, aceste caracteristici fiind determinate şi de conlucrarea eficientă cu autorităţile şi de securitatea juridică. Agilitatea sistemului bancar a permis finanţarea economiei româneşti la cel mai ridicat ritm de la criza financiară trecută, creditarea fiind impulsionată de finanţările acordate companiilor.
Sectorul bancar românesc a înregistrat creşteri, în anul 2021, la toţi indicatorii care reflectă activele (14,23%), activitatea de creditare neguvernamentală (14,8%), economisirea (13,9%), în timp ce rata creditelor neperformante a continuat trendul descendent până la 3,35% în luna decembrie 2021. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 22,26%, la finele anului trecut, de aproape trei ori peste minimul solicitat.
La capitolul flexibilitate intervin atât capacitatea industriei de a se adapta rapid prin digitalizare pentru a servi nevoile clienţilor, cât şi mobilizarea public-privată de absorbţie a problemelor de lichiditate ale clienţilor. Ponderea împrumuturilor care au beneficiat de facilitatea de suspendare a obligaţiilor de plată este de peste 10% din total, însă datele oficiale arată că sub 1% din debitori aveau activată această facilitate în august 2021. În contextul pandemic, amânările la plată pentru debitorii afectaţi de pandemia COVID-19 s-au acordat în condiţiile stabilite de Ghidul Autorităţii Bancare Europene. Clienţii afectaţi de pandemia COVID-19 au putut accesa această facilitate pentru o perioadă maximă de suspendare de nouă luni, iar în bilanţul băncilor creditele au beneficiat de tratamentul prudenţial contabil recomandat de Autoritatea Bancară Europeană. În situaţia în care nu ar fi existat o astfel de derogare în ceea ce priveşte provizionarea, probabil că băncile ar fi fost afectate pe zona de solvabilitate.
Reporter: Care au fost provocările sectorului în cel de-al doilea an de pandemie şi ce perspective sunt pentru anul în curs?
Gabriela Folcuţ: Gestionarea riscurilor într-un mod metodic şi eficient, la nivelul anului trecut, a permis reducerea ratei creditelor neperformante până la 3,35% la finele lunii decembrie 2021. România a înregistrat una dintre cele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre ţările europene, de aproape şase ori în şapte ani.
Anul 2022 se anunţă unul cu mai multe provocări la nivel internaţional. Pe harta riscurilor erau marcate, la începutul anului, mai multe riscuri determinate de pandemia COVID 19, riscurile geopolitice din Ucraina, creşterea inflaţiei, problemele de la nivelul unor state cauzate de situaţia energetică, insecuritatea alimentară şi instabilitatea politică. În momentul de faţă, la nivelul economiei româneşti, trei dintre cele mai ridicate riscuri sunt războiul din Ucraina, tensiunile de la nivelul echilibrelor macroeconomice, în mod special creşterea inflaţiei peste aşteptări şi efectele pandemiei COVID-19. Banca Naţională a României menţiona, la categoria riscuri sistemice ridicate, întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin PNRR, incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al pandemiei şi riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental. La acestea se adaugă şi riscul legislativ.
Sistemul bancar românesc solicită eliminarea barierelor de ordin legislativ care pot afecta capacitatea industriei bancare de a finanţa revigorarea rapidă a economiei. Câteva proiecte care se află în dezbatere în Parlament conduc la creşterea riscului legislativ cu impact negativ asupra creşterii intermedierii financiare. Aplicabilitatea unor prevederi la contractele de credit în derulare este echivalentă cu insecuritatea juridică, prin încălcarea principiului neretroactivităţii legii, ceea ce poate reduce considerabil apetitul băncilor pentru creditarea segmentului populaţiei.
Sistemul bancar din România este solid şi rezilient şi, astfel, poate să-şi îndeplinească mandatul implicit pe care îl are, de creştere a intermedierii financiare în condiţii de predictibilitate. Obiectivul comunităţii bancare este să crească gradul de intermediere financiară de la nivelul de 26,8% spre media europeană de 92% şi nivelul incluziunii financiare de la 67% spre media europeană de 95%. Atingerea acestui obiectiv ar permite creşterea bunăstării economice a românilor şi recuperarea decalajelor în raport cu media europeană.
Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară?
Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar din România a început anul cu un sentiment pozitiv alimentat de perspectivele de dezvoltare a economiei României prin oportunităţile oferite de operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. România are un as în mânecă şi trebuie să-l folosească, indiferent de perturbările actuale. Comunitatea bancară doreşte să sprijine autorităţile române în operaţionalizarea PNRR, precum şi în susţinerea proiectelor aferente prin instrumente specifice de finanţare. Cu o strategie de creştere a intermedierii financiare, a nivelului de educaţie financiară şi accelerarea digitalizării, România ar putea înregistra un parcurs adecvat pentru a dubla nivelul PIB per capita la nivel naţional. În momentul de faţă, sistemul bancar trebuie să rămână agil să servească nevoile consumatorilor, companiilor şi statului român în materie de finanţare. Mizăm pe derularea unui parteneriat constructiv cu autorităţile române pentru a susţine economia României să depăşească riscurile existente.
- „Există o presiune pe salarii care se va accentua în economie”
Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei şi mişcările de politică monetară ale băncilor centrale?
Gabriela Folcuţ: Puseul inflaţionist se înscrie în tendinţa evidenţiată în plan global. La nivel european, inflaţia este alimentată de creşterile preţurilor produselor energetice şi ale alimentelor, dar şi de consecinţele războiului. Uniunea Europeană şi SUA sunt parte din acest fenomen, lista nefiind exhaustivă. La nivel european sunt state unde rata inflaţiei este de două cifre, iar în zona euro inflaţia a atins nivelul de 5,9%, în luna februarie. Lituania, Estonia şi Polonia au încheiat anul trecut cu o rată a inflaţiei peste nivelul României, care a înregistrat o rată anuală a inflaţiei IPC de 8,19% în decembrie, fiind cea mai ridicată valoare din ultimii zece ani. În februarie 2022, Lituania avea o inflaţie de 14%. Suntem prinşi într-un cerc vicios inflaţionist la nivel mondial.
Misiunea băncilor centrale nu este deloc uşoară. Pe de o parte, pun în balanţă măsurile de politică monetară de temperare a inflaţiei, iar pe de altă parte, trebuie să calibreze foarte atent amplitudinea şi cadenţa acestora pentru a nu afecta prea mult debitorii şi economia. Creşterea economică este şi aşa plăpândă după criza de sănătate şi este afectată acum şi de consecinţele războiului din Ucraina. Şi în România este estimată o decelerare a ritmului de creştere economică în raport cu rezultatele înregistrate la nivelul anului trecut. Există o presiune pe salarii care se va accentua în economie.
Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar şi la depozite, în acest an?
Gabriela Folcuţ: În condiţiile persistenţei factorilor exogeni şi endogeni care alimentează inflaţia, tendinţa este cea de majorare a dobânzii de politică monetară. Dobânzile la credite şi la depozite vor urma treptat, cu aplitudini diferite, această tendinţă de majorare.
Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite, în sistem, în 2021?
Gabriela Folcuţ: Dobânda aferentă creditelor în lei şi euro aflate în sold s-a menţinut la aproape acelaşi nivel, cu o tendinţă de decelerare pe parcursul anului şi cu o revenire parţială la finele acestuia. Astfel, dobânda medie la creditele în lei aflate în sold acordate populaţiei a fost de 6,72% în luna ianuarie 2021 şi a închis luna decembrie 2021 la 6,24%, potrivit datelor publicate de Banca Naţională a României. La companii, dobânda la creditele în lei aflate în sold a fost de 4,81% în decembrie anul trecut, în condiţiile în care rata inflaţiei este de 8,19%. Pentru creditele noi în lei, dobânda a fost de 6,02% pe segmentul populaţiei şi de 4,58% pe segmentul companiilor.
„Pe segmentul populaţiei, creditul ipotecar a impulsionat creşterea”
Reporter: Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimări aveţi în domeniu?
Gabriela Folcuţ: Băncile au luat în calcul o creştere a creditului neguvernamental de 8% în perioada decembrie 2020-decembrie 2022. Conform strategiilor, creditarea ar urma să se accelereze în special la nivelul segmentului companiilor nefinanciare. La nivelul acestora sunt în continuare vulnerabilităţi legate în special de numărul mare de firme cu capitaluri proprii sub limita reglementată şi disciplina laxă la plată.
Anul 2021 a adus rezultate foarte bune în planul finanţării. Viteza de creştere a soldului creditului neguvernamental, de 14,8% în ritm anual, din luna decembrie 2021, este cea mai mare viteză de creştere a creditării economiei reale din ultimii 12 ani. Astfel, după anul 2009, băncile au acordat cel mai mare volum de credite noi către populaţie şi companii.
În primele zece luni din anul 2021, băncile au acordat credite noi în valoare de 90,75 miliarde lei. Creditele noi acordate în primele zece luni ale anului 2021 depăşesc volumul împrumuturilor acordate pe parcursul întregului an 2020. În această perioadă, creditarea a fost impulsionată de creditele accesate de companii, ponderea acestora fiind de 53,75% din volumul creditelor noi. Activitatea de creditare a fost înlesnită atât în cazul populaţiei, cât şi a companiilor prin măsuri de fluidizare a acordării creditelor, cât şi prin garanţiile acordate, în urma deciziilor luate de stat şi de bănci. Mizăm în continuare pe accelerarea creditării pe zona companiilor, unul dintre programele care susţin creditarea companiilor fiind IMM INVEST.
Pe segmentul populaţiei, creditul ipotecar a impulsionat creşterea. Datele arată că în luna septembrie 2021 creşterea soldului creditelor ipotecare a fost de peste 12%.
Cu toate acestea, sondajul privind creditarea companiilor nefinanciare şi a populaţiei realizat de BNR arată că, în trimestrul al treilea, pe segmentul creditelor acordate populaţiei pentru achiziţia de locuinţe şi terenuri, cele mai multe instituţii de credit au raportat scăderea într-o anumită măsură a solicitărilor de împrumuturi. Ponderea creditelor acordate prin programele guvernamentale pentru achiziţia unei locuinţe este de 22% din creditele ipotecare noi, fiind în uşoară scădere. Rata de neperformanţă la creditele ipotecare este de 1,5%, în timp ce valoarea medie a LTV pentru creditele nou-acordate este la 72%.
