Reglementarea și autoreglementarea în domeniul plăților naționale
Un obiectiv important al autorităţilor europene este facilitarea accesului tuturor cetățenilor la servicii bancare în condiții de siguranță și transparență – aceleași condiții în orice stat membru al Uniunii Europene – prin asigurarea unei calităţi mai bune a serviciilor, a unor produse mai eficiente și a unor alternative de efectuare a plăţilor cu costuri mai mici. La nivel național, reglementările europene în domeniul plăților au fost aplicate, după caz, direct, cum este cazul Regulamentelor UE, prin acte legislative de transpunere sau prin reglementări specifice emise de Banca Națională a României ca autoritate națională competentă în acest domeniu.
Pentru sistemul bancar, implicațiile noilor reglementări europene privesc reorganizarea proceselor operaționale, modificarea contractelor cu clienții, dezvoltări importante la nivelul sistemelor informatice, implementarea soluțiilor pentru autentificare, implementarea unei structuri organizatorice flexibile. În acest sens, comunitatea bancară din România este preocupată de transpunerea acestor reglementări europene în legislația națională și de aplicarea unitară la nivelul comunității a noilor prevederi, fiind într-un dialog permanent cu autoritățile în procesul de transpunere. Acolo unde a fost cazul, la nivelul Asociației Române a Băncilor s-au inițiat procese de autoreglementare, prin care s-au adoptat reguli comune menite să asigure operaționalizarea reglementărilor europene și naționale astfel încât să crească gradul de eficiență a proceselor de plată pentru clienții acestora.
Statele membre UE au adoptat Schemele de plăți SEPA prin care s-au introdus reguli uniforme privind relațiile de plată în euro în tot spațiul european pentru transferurile credit, debitările directe si plățile cu cardul. La nivel național, instituțiile de credit au adoptat, în baza acordului EPC și a avizului BNR, Convenția privind Schemele naționale de plăți prin care s-au adaptat seturile de reguli SEPA și pentru plățile în lei.
De asemenea, incluziunea financiară reprezintă un aspect de actualitate la nivel european, fiind atât unul dintre punctele principale ale Platformei Europene împotriva sărăciei și a excluziunii sociale, cât și un obiectiv al strategiei Europa 2020. Au fost emise în acest sens reglementări pentru a se încuraja mobilitatea financiară a consumatorilor, pentru a se asigura o mai mare transparenţă a comisioanelor, dar și pentru a se încuraja participarea clienților la piața plăților, luând însă în considerare în mod special nevoile consumatorilor.
Astfel, Directiva EU 92/2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăţi, schimbarea conturilor de plăţi și accesul la conturile de plăţi cu servicii de bază, aplicabilă din septembrie 2016, urmărește facilitarea accesului la conturile de plăți de bază pentru consumatorii nebancarizați la nivel naţional și asigurarea accesului consumatorilor la servicii de plată la nivel transfrontalier. Consumatorii din Europa își vor putea deschide un cont de plăți la orice furnizor de servicii de plată din Uniunea Europeană, indiferent dacă sunt sau nu rezidenți ai țării în care își are sediul furnizorul.
Directiva EU 92/2014 privind comparabilitatea comisioanelor aferente conturilor de plăți, schimbarea conturilor de plăți și accesul la conturile de plăți cu servicii de bază a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 258/2017.
Pentru asigurarea operaționalizării solicitărilor de schimbare a conturilor și facilitării accesului clienților la acest serviciu, Instituțiile de credit din România au adoptat, în baza avizului BNR, Convenția privind procedurile de schimbare a conturilor de plăți ale clientului. Convenția înlocuiește Regulile Comune privind mobilitatea conturilor curente în lei ale persoanelor fizice adoptate la nivelul Asociației Române a Bancilor în anul 2010.
O altă reglementare europeană importantă în domeniul plăților și care vizează în primul rând consumatorii de servicii financiare, este Directiva EU 2366/2015, aplicabilă din ianuarie 2018, ce revizuiește Directiva Serviciilor de Plăți–Directiva CE 64/2007.
Directiva EU 2366/2015 privind serviciile de plată în cadrul pieței interne a fost transpusă în legislația națională prin Legea nr. 209/2019 privind serviciile de plată
Instituțiile de credit trebuie de asemenea să aplice recomandările Băncii Centrale Europene și Ghidul emis de Autoritatea Bancară Europeană (EBA) privind securitatea plăților prin Internet, care se adresează furnizorilor de servicii de plăți, precum și autorităților care asigură guvernanța Schemelor de plăți din statele membre ale Uniunii Europene, definind un set de cerințe minime comune pentru serviciile de plăți prin Internet, indiferent de dispozitivul de acces utilizat: plăți cu carduri, inclusiv plăți virtuale, execuția transferurilor credit prin Internet, emiterea și modificarea mandatelor electronice de debitare directă și transferul banilor electronici între doua conturi e-money prin Internet.