“Adoptarea acordurilor de parteneriat și a programelor pentru fondurile structurale și de investiții europene (ESI) constituie un important pas înainte pentru sprijinul acordat de Uniunea Europeană strategiei de creștere inteligentă, durabilă și favorabilă incluziunii (strategia Europa 2020). Noile programe pun la dispoziție peste 450 de miliarde de euro[1], care vor permite statelor membre și regiunilor să își valorifice întregul potențial pentru a atinge acest obiectiv triplu, asigurând în același timp o contribuție substanțială la obiectivele specifice ale fondurilor ESI, în special cele ce privesc coeziunea economică, socială și teritorială, dezvoltarea durabilă a zonelor rurale și maritime și gestionarea durabilă a resurselor naturale.”

Sursa: FONDURILE STRUCTURALE ȘI DE INVESTIȚII EUROPENE 2014-2020: TEXTE OFICIALE ȘI COMENTARII, Comisia Europeană, Noiembrie 2015

Calibrarea politicilor economice în vederea menţinerii economiei României în zona de creştere trebuie să urmărească accelerarea absorbţiei fondurilor europene, dezvoltarea de proiecte mari în infrastructură, creşterea competitivităţii în anumite sectoare economice şi stimularea pe baze sănătoase a consumului.

În acest context, optimizarea procesului de atragere a fondurilor europene, menit să stimuleze creşterea economică, devine din ce în ce mai pregnantă.

Comunitatea bancară din România este preocupata de accelerarea atragerii de fonduri europene, fiind dispusă să contribuie activ la îmbunătăţirea cadrului general de atragere a fondurilor.

Sistemul bancar este în măsură să susţină creşterea gradului de absorbţie al fondurilor europene prin implicarea directă în prefinanţări şi cofinanţări, menite să accelereze şi să crească gradul de finalizare al proiectelor iniţiate, dar mai ales prin capacitatea de valorificare a experienţei dobândite până în prezent în managementul proiectelor cu fonduri europene.
Rolul important al băncilor în absorbţia fondurilor Uniunii Europene prin:

Confirmarea bancabilităţii potenţialilor beneficiari prin emiterea scrisorilor de confort;
Sprijinirea beneficiarilor selectaţi prin:
Garantarea avansurilor din fonduri nerambursabile şi acordarea de credite de pre şi cofinanţare;
Acordarea de instrumente financiare suplimentare care sprijină realizarea investiţiei (finanţare de TVA, credit pentru capital circulant, instrumente de administrare a riscurilor financiare, etc)
este recunoscut la nivel naţional şi internaţional.

Înfiinţarea la nivelul Asociaţiei Române a Băncilor a Comisiei pentru Fonduri Europene a reprezentat un pas important în eficientizarea fluxului informaţional şi generalizarea experienţei dobândite.

Prin colaborarea celor mai buni specialişti în domeniul fondurilor europene din cadrul sistemului bancar, Comisia asigură comunicarea eficientă a comunităţii bancare cu autorităţile implicate în gestionarea operaţională a programelor pentru fonduri europene şi implicarea activă a sectorului bancar în eficientizarea procesului de atragere, contribuind astfel la creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.

Pentru informaţii detaliate legate de atragerea de fonduri europene, vă rugăm accesaţi site-ul Ministerului Fondurilor Europene www.fonduri-ue.ro.

[1] 351,8 miliarde de euro pentru politica de coeziune (FEDR, FSE și Fondul de coeziune), 99,6 miliarde de euro pentru dezvoltare rurală în cadrul politicii agricole comune și 5,7 miliarde de euro pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime în cadrul politicii comune în domeniul pescuitului.