„Educaţia financiară este calea spre bunăstare economică”, opinează Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a (Băncilor ARB). Domnia sa consideră că cel mai important progres al sistemului de învăţământ, care s-a adaptat nevoilor actuale, a fost introducerea disciplinei obligatorii de educaţie financiară la clasa VIII-a.
Reporter: Care sunt cele mai mari neajunsuri ale sistemului de învăţământ în ceea ce priveşte educaţia financiară? Se implică sistemul educaţional în formarea tinerilor din punct de vedere financiar?
Gabriela Folcuţ: La nivelul societăţii româneşti, educaţia financiară a fost privită ca o ramură sofisticată şi inaccesibilă a educaţiei. Aceasta a fost asociată uneori, în mod eronat, ca fiind o problematică de interes specifică mai degrabă societăţilor dezvoltate. Educaţia financiară este un instrument de impulsionare a dezvoltării economice, nu o rezultantă a sa. Un nivel crescut de educaţie financiară generează schimbări comportamentale, care contribuie la îmbunătăţirea sustenabilităţii financiare, la consolidarea gradului de bunăstare a românilor şi la dezvoltarea economică.
Sistemul de învăţământ s-a adaptat la nevoile actuale şi consider că cel mai important progres a fost introducerea disciplinei obligatorii de educaţie financiară la clasa VIII-a.
O cercetare de piaţă realizată în rândul populatiei în urmă cu şase ani a relevat că, în percepţia publică, şcoala (79%), băncile (66%) şi mass media (65%) sunt responsabile de educaţia financiară a populaţiei.
România ar trebui să fie preocupată de exodul populaţiei. Înainte de pandemie, o pondere de 25% din forţa de muncă activă din România a emigrat.
Lipsa de alternativă optimă în piaţa muncii din România şi educaţia scăzută pe tot parcursul vieţii „LLL” în rândul adulţilor, de 0,9% faţă de 11% în UE, sunt, alături de o cultura scăzută de alfabetizare financiară, unele dintre cauzele pentru nivelul actual al gradului de sărăcie din România.
Rata de sărăcie şi excluziune socială este de 35,8% în România, faţă de o medie europeană de 22%.
Noi toţi avem idei şi priorităţi, dintre care unele sunt convergente, iar altele mai puţin. Educaţia financiară este o prioritate convergentă pentru noi toţi, fie că vorbim de sectorul public sau de cel privat. Educaţia financiară este una dintre priorităţile autorităţilor nationale si europene, mai ales că un european din doi este alfabetizat financiar.
Reporter: Care credeţi că ar fi soluţiile pentru rezolvarea situaţiei actuale? Cum se implică sectorul bancar în educarea copiilor şi a tinerilor?
Gabriela Folcuţ: România poate stabili ca obiectiv naţional bunăstarea economică, măsurată ca PIB per capita. Intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Influenţa pozitivă a intermedierii financiare asupra dezvoltării economice a unei ţări este stabilită prin corelaţia puternică, de 0,8. Pentru accelerarea intermedierii financiare pe baze sustenabile şi a incluziunii financiare, se impune creşterea nivelului educaţiei financiare. Piatra de temelie a unei economii dezvoltate şi integrate este educaţia, în toate formele acesteia. În mod paradoxal, oportunitatea vine exact din zona în care astăzi putem să spunem că înregistrăm carenţe.
Trebuie adresate măsuri pentru creşterea nivelului de educaţie financiară şi de pregătire / reorientare profesională pe tot parcursul vieţii.
Strategia Naţională de Educaţie Financiară, care speram că va fi asumată şi aprobată la nivel guvernamental în acest an, urmează prin planul de acţiune să adreseze măsuri calibrate pe segmentele de populaţie.
Trebuie să extindem conceptele financiare în programa şcolară şi să formăm profesorii pe o bază mai largă. Acest aspect va creşte gradul de educaţie a viitorilor utilizatori de produse şi servicii financiare.
Vom continua să adresăm prin programe specifice creşterea gradului de alfabetizare financiară a adulţilor, evident acolo unde este cazul.
Mai rămâne ca o parte dintre românii adulţi să îmbrăţişeze şi altă cultură, cum este cea economico financiară. Societatea românească are nevoie de modele care pot genera o dezvoltare pe verticală a culturii economice în România. Numai aşa România poate progresa. Un exemplu concludent privind nivelul scăzut de educaţie pe tot parcursul vieţii este cel legat de costul la nivelul economiei determinat de lipsa de competenţe adecvate în piaţa muncii.
O soluţie pentru o mai bună integrare financiară este şi implementarea unui program european de creştere a nivelului de educaţie financiară. Astfel, piatra de temelie a acestei armonizări ar trebui să fie introducerea în curricula şcolară obligatorie a educaţiei financiare pentru toţi cetăţenii Uniunii Europene.
În acest moment, UE se confruntă cu consecinţele conflictului din Ucraina, cu fenomenul migraţiei şi cu discrepanţele în materie de bunăstare economică care s-au accentuat în perioada pandemiei.
Uniunea Europeană ar trebui să creeze cadrul unitar pe care statele, în special cele emergente, să-l aplice uniform. Sustenabilitatea proiectului european depinde şi de nivelul de educaţie financiară, iar integrarea facilă a cetăţenilor europeni se poate face prin aportul educaţional al fiecărui stat în parte.
Reporter: Ce programe educaţionale derulează ARB, în general, şi băncile, în particular, şi în ce constau aceste programe? În ce mod colaborează ARB cu autorităţile pentru ca în şcoli să existe şi cursuri de educaţie financiara pe scară largă?
Gabriela Folcuţ: Educaţia financiară este în centrul preocupărilor noastre, ca industrie bancară, pentru că este calea spre bunăstare economică, atât la nivel individual, cât şi la nivelul întregii societăţi româneşti. Încrederea se poate construi prin cunoaştere, iar cunoaşterea o dobândim prin educaţie. Băncile desfăşoară o serie de programe de educaţie financiară, iar Asociaţia Română a Băncilor susţine aceste demersuri de creştere a nivelului de alfabetizare financiară.
La nivelul Asociaţiei Române a Băncilor, programele de educaţie financiară au debutat în urmă cu 11 ani. ARB este implicată în nucleul de bază care elaborează Strategia Naţională de Educaţie Financiară. Cel mai important lucru pe care-l vom face este să ne implicăm în implementarea planului de acţiune aferent Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară.
Asociaţia Română a Băncilor desfăşoară programe de educaţie financiară pentru profesori, elevi, adulţi şi antreprenori, lista programelor prezentate nefiind exhaustivă.
- Asociaţia desfăşoară două tipuri de cursuri pentru specializarea profesorilor:
✓ BNR, ARB, ASF, prin intermediul IBR, au acreditat la Ministerul Educaţiei singurul curs integral de educaţie financiară destinat profesorilor care predau disciplina obligatorie „Educaţie socială” elevilor de clasa a VIII-a. Sistemul bancar contribuie indirect la formarea tinerei generaţii şi la creşterea gradului de educaţie financiară. În primul an de la acreditare au fost formaţi 455 de profesori, ceea ce, prin efectul de multiplicare, înseamnă că cel puţin 50.000 de elevi vor fi formaţi anual de către aceşti profesori. Cursul este acreditat pe o perioadă de 4 ani.
✓ ARB a continuat Programul de Formare Continuă „Educaţie Financiar Bancară pentru Profesori” fiind formaţi deja 700 de profesori care predau educaţie financiară elevilor din clasele I-XII. Cursul este primul program intensiv dedicat profesorilor din România şi urmăreşte aprofundarea sau înţelegerea conceptelor cheie în ceea ce priveşte funcţionarea sistemului bancar pe care le diseminează elevilor în cadrul orelor de dirigenţie, economie şi educaţie financiară/antreprenorială.
– Campania de educaţie financiară şi digitală „Pastila de bunăstare”, care este realizată de ARB în cadrul campaniei #dreptullabanking, conţine 20 de pastile video difuzate la TV. Fiecare pastilă video se centrează în jurul unei teme concrete privind utilizarea unui serviciu/produs bancar.
– Asociaţia Română a Băncilor a realizat împreună cu Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică o campanie de educaţie digitală, clienţii putând accesa site-ul www.sigurantaonline.ro .
– Asociaţia a realizat o serie de tutoriale ce conţin sfaturi pentru antreprenori oferite de experţi din zona bancară.
– ARB este implicată alături de autorităţi în organizarea de programe de educaţie financiară la nivel naţional pentru elevii de gimnaziu şi din licee, precum şi pentru antreprenori.
Reporter: Care este feedbackul din partea elevilor şi a părinţilor legat de existenţa unor astfel de programe? Acolo unde există cursuri de educaţie financiară, care sunt rezultatele?
Gabriela Folcuţ: Elevii sunt foarte receptivi la noţiunile de educaţie financiară şi digitală. Educaţia financiară conduce la creşterea bunăstării financiare individuale, a capacităţii de suplimentare a fondurilor pentru pensie şi a rezilienţei în faţa unor factori de risc, cum este o criză economică.
Elevii din România au ocupat locul al şaptelea în rândul a 29 de state europene, în cadrul concursului European Money Quiz. Preminaţii în materie de educaţie financiară au plasat România în top 10 european şi acest rezultat se datorează progreselor din ultimii ani în aria educaţiei financiare.
Digitalizarea este cea care a fost impulsionată în perioada pandemiei, ceea ce a condus la creşterea nivelului de educaţie digitală. Digitalizarea nu a început, ci a accelerat în perioada pandemiei. Această trecere la cashless, contactless a accelerat puternic în această perioadă.
În anul 2015, 94% din plăţile de retail erau efectuate cash, dar după primul an de pandemie un sondaj realizat de IRES 2020 ne arată că 27% dintre românii care au cont bancar plătesc prin Internet şi mobile banking. Pornim de la paradigma că 6% erau plăţi electronice în 2015, iar în 2020, 27% plătesc prin internet şi mobile banking.
Şi plata cu cardul a înregistrat o creştere susţinută. Valoarea şi numărul tranzacţiilor de plată cu cardurile emise de prestatorii de servicii de plată rezidenţi au crescut cu 53,3% în decembrie 2021 versus decembrie 2019, în cei doi ani de pandemie.
Reporter: Ce, mai exact, ar trebui să ştie orice tânăr, când intră într-o bancă?
Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar a pus la dispozitia populaţiei site-ul www.educatiefinanciara.info, unde consumatorii găsesc informaţii despre modul optim de utilizare a produselor şi serviciilor bancare. Este în beneficiul fiecărui client să parcurgă informaţiile pentru a cunoaşte avantajele, dar şi riscurile.
Reporter: Cum se răsfrânge în buzunarele noastre lipsa de educaţie financiară?
Gabriela Folcuţ: Ne dorim ca românii să nu mai afle reactiv de riscurile unei crize în momentul în care resimt efectele crizei. Educaţia financiară realizată pe baze constante i-ar putea determina să acţioneze proactiv şi i-ar proteja de astfel de momente mai puţin plăcute. În mod proactiv, consumatorii ar putea să adopte măsuri de creştere a rezilienţei la nivel individual.
Prin educaţie financiară creştem numărul persoanelor care ar putea concepe şi implementa măsuri de redresare individuală, ceea ce ar reduce presiunea fiscală, mai ales în perioadele de criză, si presiunea socială.
Românii au avut acces târziu la produsele şi serviciile financiare. În vremea comunismului, doar 5% dintre români aveau un cont curent, iar în primul deceniu de după revoluţie alţi 12% au deschis un cont curent, potrivit unui studiu IRES. Începând cu anul 2000, aproximativ 77% dintre români au deschis un cont curent la bancă.
Unii oameni trebuie sa iasă din bula „nu sunt interesat de educaţie financiară” pentru că nu folosesc produse si servicii financiare. Educaţia financiară înseamnă inclusiv să cunoşti potenţialul impact al unei situaţii/crize şi să adopţi măsuri economice în beneficiul propriu.
La nivel mondial se discută de probabilitatea unei recesiuni, aspect probabil. Un nivel crescut de educaţie financiară te determină să adopţi o conduită optimă în faţa consecinţelor unei contracţii a economiei. Abordarea trebuie sa fie una proactivă, nu una reactivă. Fără un nivel adecvat de educaţie financiară, rezilienţa în faţa unei crize este redusă.
Reporter: Unde ne aflăm pe harta europeană din punct de vedere al educaţiei financiare?
Gabriela Folcuţ: La 15 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, românii au traversat deja două crize în calitate de cetăţeni europeni, prima fiind criza financiară declaşată la scurt timp după aderarea la UE. În prezent, traversăm cel puţin trei crize suprapuse: criza de sănătate, criza energetică şi criza declanşată de războiul Rusia- Ucraina.
Consider că acestea sunt şi argumentele pentru care parcursul României în marea familie europeană nu a fost mai degrabă unul alert. România se evidenţiază ca fiind statul european aflat la coada plutonului UE în materie de incluziune financiară (69%), intermediere financiară (27%), în timp ce scorul de alfabetizare financiară este de 11,2. La nivel mondial, aproximativ un cetăţean din trei este educat financiar, în timp ce în Europa 52% dintre adulţi sunt educaţi din punct de vedere financiar.
Scorul mediu de alfabetizare financiară în cele 26 de ţări participante la studiul OECD este de doar 12,7 din 21 şi 13 doar pentru ţările membre OECD. Scorurile mai mici au fost obţinute de adulţii din Italia (11.1), România (11.2) şi Columbia (11.2).
Studiul internaţional privind educaţia financiară a adulţilor OECD 2020 arată că în România scorul de educaţie financiară, normalizat la 100, este de 53,4, în timp ce scorul mediu de educaţie financiară pentru ţările cuprinse în studiu este de 60,5. În România, raportările defalcate privind scorul de alfabetizare financiară sunt de 48,3 la cunoştinţe financiare, 55,7 la comportament financiar şi 54,7 la atitudine financiară.
România, ca stat membru al Uniunii Europene, a înregistrat progrese notabile în ultimii ani în aria educaţiei financiare. Începând cu anul şcolar 2020/2021, elevii de clasa a VIII-a au reprezentat prima generaţie care a beneficiat de ore obligatorii de educaţie financiară, disciplina fiind denumită Educaţie socială. Astăzi avem deja un draft al Strategiei Naţionale de Educaţie Financiară, care va fi finalizat şi asumat la nivel guvernamental, la care şi noi, Asociaţia Română a Băncilor, ne-am adus contribuţia.
Această strategie reprezintă eşafodajul pentru programele de educaţie care au rolul de a propaga informaţiile de care o parte dintre români au nevoie.
Reporter: Mulţumesc!
Sursa: aici
