Gradul de penetrare al plăților electronice trebuie majorat
Asociația Română a Băncilor apreciază că trebuie menținută capacitatea instituțiilor de credit pentru a continua investiţiile în infrastructură pentru creșterea gradului de penetrare al plăților electronice. În România, gradul de penetrare al plăţilor electronice este de 6% în piața de retail, faţă de o medie europeană de 30%. Tranzacțiile cu numerar în piața de retail sunt prepondente în România.
Tranzacțiile cu numerar ocupă o pondere de 94% din totalul operațiunilor de plată de retail la nivelul anului 2013, în timp ce tranzacțiile de plată cu cardul reprezintă 5% pentru țările din Europa de Est precum Cehia, Ungaria, Polonia și România, potrivit unui raport publicat de Autoritatea Bancară Europeană “Consumer trends – report 2014”. În țări precum Austria, Danemarca, Franța, Germania, Grecia și Italia, tranzacțiile cu numerar ocupă o pondere de 68% din totalul operațiunilor de plată la nivelul anului 2013, în timp ce tranzacțiile de plată cu cardul reprezintă 22%, restul fiind plăți prin sisteme de decontare (9%) și alte tipuri (1%). În România, numărul de carduri valide în circulaţie cu funcţie de numerar este de 14,13 milioane, din care 11,91 milioane sunt cu funcţie de debit si 2,22 milioane cu funcţie de credit. Numărul de ATM existente în ţară este de 10.772, iar numărul de POS existente în ţară 128.043.
Comunitatea bancară apreciază măsurile care vizează reducerea evaziunii fiscale și a economiei subterane prin creşterea gradului de utilizare a cardurilor, în detrimentul numerarului. Din această perspectivă, considerăm că orice inițiativă legislativă ar trebui să ţină cont de condiţiile specifice la nivel naţional, şi anume: utilizarea cu preponderenţă a numerarului pentru plata bunurilor şi serviciilor, gradul scăzut de bancarizare şi nivelul redus al salariului mediu în România.
Proiectul de lege care prevede plafonarea plăţilor în numerar şi limitarea comisioanelor interbancare la tranzacţiile prin carduri a fost recent aprobat de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare. Actul limitează comisioanele interbancare la 0,2% pentru cardurile de debit şi 0,3% pentru cele de credit.
Asociația Română a Băncilor apreciază că ar trebui efectuată o analiză a nivelului de acceptare a plăților cu cardul și a gradului de utilizare coroborate cu costurile de dezvoltare, având în vedere climatul economic general al României. Pentru dezbaterile care ar trebui să urmeze în Parlament, comunitatea bancară susține aplicarea unui alt nivel al comisioanelor astfel încât să permită băncilor efectuarea de investitiții pentru creșterea gradului de penetrare al plăților electronice coroborat cu măsuri pentru implementarea treptată. În ţările Uniunii Europene, nivelul comisioanelor de interschimb este diferit, în funcţie de dezvoltarea economică, reţeaua de acceptare şi gradul de maturitate al pieţei. Stabilirea unui prag de comisionare la nivelul României trebuie sa aibă în vedere realitatea economică şi dezvoltarea pieţei locale, cu consultarea prealabilă a Băncii Naţionale a României. În România, nivelul redus al plăţilor cu cardul nu are drept cauză principală comisionul de interschimb, ci specificul societăţii româneşti, care din acest punct de vedere – din raţiuni istorice, culturale şi economice – este o societate bazată pe numerar.
Limitarea comisioanelor interbancare, de la nivelul actual de 0,8%-1% la 0,2% respectiv 0,3%, ar trebui să țină cont de forma finală a reglementării care este în discuție la nivel european și nicidecum să se aplice cu mult timp înainte pentru că nu face decât să amplifice decalajul.
Propunerea de Regulament european prevede o perioadă de tranziţie de 1-2 ani ca plafoanele stabilite pentru operaţiunile cu cardul de credit/debit să devină obligatorii. Apreciem că o asemenea perioadă de tranziţie este necesară şi în România, pentru a asigura implementarea în bune condiţii a noilor reglementări.
Pentru a menține capacitatea investițională prin păstrarea nivelului actual al veniturilor, băncile s-ar putea vedea nevoite să mărească costurile la anumite servicii aferente produselor de tip card. Impactul final negativ va fi resimțit de clienţii deţinători de carduri. În schimb, dacă privim din perspectiva comercianților este foarte puţin probabil ca reducerea comisionului de interschimb sa determine o reducere a preţului de raft. Preţul de raft nu este stabilit ca urmare a costurilor pe care comerciantul le are cu comisionul de interschimb, de vreme ce plăţile cu cardul reprezintă doar 5% din totalul plăţilor în piaţa de retail din România. În plus, întrucât activitatea de acceptare este, în general, la limita profitabilităţii, iar activitatea de emitere va fi afectată de o contracție a veniturilor, reducerea comisioanelor de interschimb nu înseamnă neapărat diminuarea cu acelaşi cuantum, a comisionului pe care banca îl practică în relaţia cu comercianţii proprii. În concluzie, măsura propusă de reducere a comisioanelor va avea efectul opus prin descurajarea pieței cardurilor.
Apreciem că ar trebui adoptate măsuri de încurajare a investițiilor în tehnologie și nu cele de amplificare a decalajului între România și statele din Vest, comunitatea bancară mizând pe etapizarea pașilor care prevăd limitarea comisioanelor.
