Ediţia a 8-a a Forumului Naţional SEPA, organizat de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) în 28 noiembrie 2013 la hotelul Continental din Bucureşti, a dezbătut, în prezenţa reprezentanţilor bancherilor, BNR şi mai multor companii, stadiul proiectului SEPA la nivel european dar şi în România, proiectul Transfond pentru plăţile în lei dar şi a sistemului pentru euro, autoreglementarea plăţilor naţionale, noile scheme de debitare directă în lei şi implicaţiile serviciilor de plăţi pentru utilizatori.
Rodica Tuchilă, director la ARB, a precizat că termenul de 1 februarie 2014 impus pentru adoptarea standardelor SEPA în zona euro pentru toate instrumentele de plată a pus o mare presiune pe bănci, acestea fiind nevoite să accelereze migrarea către noile standarde, aflată acum la un nivel de doar 60% în privinţa transferurilor (SEPA credit transfer), 11,5% la direct debit si 80% la carduri.
Pentru ţările din afara zonei euro, precum România, termenul limită de aderare este mult mai îndepărtat, şi anume 31 octombrie 2016. Migrarea băncilor româneşti la standardele SEPA a ajuns la 27% în iulie 2013, existând 21 de bănci care au aderat la noile standarde europene privind transferurile, alte 3 fiind în proces de aderare, iar alte două au aderat şi la SEPA direct debit.
În privinţa adoptării standardelor EMV la plăţile cu cardul, migrarea este aproape finalizată: 97% din numărul total de carduri emise de băncile româneşti sunt convertite la standardele EMV, 98% dintre POS-uri şi toate ATM-urile.
„Ce înseamnă SEPA: două instrumente de plată standardizate: SEPA credit transfer, SEPA direct debit, SEPA pentru plăţile prin carduri. Toate aceste standarde vor sta la baza dezvoltării e-SEPA, care înseamnă servicii electronice, iniţierea de plăţi prin internet, plăţi mobile, facturarea electronică. A fost dezvoltat şi un cadru pentru diminuarea operaţiunilor cu numerar şi creşterea plăţilor electronice: SEPA cash. Deşi pare un proiect simplu, faptul că implică 33 de ţări, 522 de milioane de locuitori şi peste 9300 de instituţii ce oferă servicii de plăţi, nemaivorbind de numărul de utilizatori, este un proiect ce pune foarte multe probleme, încă de la iniţierea sa. Probabil că reglementările care au fost emise în ultima perioadă vor duce la accelerarea migrării la SEPA, dar nu vor rezolva toate problemele”, a precizat Rodica Tuchilă.
Florin Dănescu, preşedintele executiv al ARB, a fost cel care a deschis lucrările forumului, precizând, printre altele, că proiectul SEPA a fost implementat în vederea eliminării barierelor comerciale, cu rolul de a duce la creşterea eficienţei plăţilor, prin dezvoltarea unor standarde comune şi pentru încurajarea plăţilor electronice.
ARB, felicitată pentru preluarea rolului de autoritate de guvernanţă pentru SEPA în lei
Ruxandra Avram, şef serviciu Direcţia Stabilitate Financiară în cadrul BNR, a ţinut să felicite Asociaţia Română a Băncilor pentru eforturile pe care le-a făcut, începând din februarie 2013, de a-şi asuma rolul de autoritate de guvernanţă a schemei de tip SEPA naţională în lei. „A fost o oarecare inerţie, dar nu datorită lor, ci a noutăţii în piaţă şi a dificultăţii de organizare. Ne-am adunat de câteva ori, au fost schimburi de corespondenţă. Ideea a devenit apoi foarte clară: aşa cum Consiliul european de plăţi s-a organizat şi are funcţii, atribuţii, departamente specializate, aşta trebuie să se întâmple şi la noi. Încet-încet s-a reuşit, s-a ajuns la acest deziderat, ARB fiind acum în măsură să preia cu succes acest rol de governence authority pentru schema naţională de plăţi SEPA în lei. Vreau de asemenea să vă asigur că Transfond, de care sistemul de plăţi naţional depinde într-o proporţie foarte mare, concurează inclusiv la transmiterea semnalelor operaţiunilor băncii centrale, de transmitere a semnalelor de politică monetară, aşadar este o societate extrem de responsabilă, supravegheată atât de BNR dar şi de propria lor conştiinţă. De aceea trebuie să avem încredere în dânşii, au în vedere proiecte de care băncile se vor putea bucura în perioada care urmează şi trebuie să-i susţinem. Transfond nu trebuie să fie unica alternativă în economie pentru efectuarea plăţilor, dar este o societate care s-a creat pas cu pas, cărămidă cu cărămidă şi a ajuns la o performanţă tehnologică şi instituţională de vârf, pentru care noi îi felicităm şi le acordăm tot sprijinul şi atenţia.”
Nu este suficientă autoreglementarea
În privinţa autoreglementării instituţiilor de plată, Ruxandra Avram a spus că „autoreglementarea nu trebuie înţeleasă ca un mecansim prin care mai multe entităţi se aşează la masă, îşi fac propriile reguli, de unde iese o procedură pe care nimeni nu o vede, nimeni nu o supraveghează şi sancţionează. Nu, dar vreau să atrag atenţia că nu este suficient ca prestatorii de servicii de plată să se autoreglementeze, important este să depăşim faza în care ne aflăm în momentul de faţă: nu mai vreau să fim arătaţi la toate întâlnirile de la nivel european că România şi Bulgaria au un grad redus de bancarizare, salarii mici. Nu am ajuns la nivelul de masă critică de utilizatori de servicii, care să ofere băncilor confortul necesar pentru a trăi şi a face într-adevăr business din retail. Dar puteţi să o faceţi şi este în puterea dumneavoastră să o faceţi”, s-a adresat reprezentanta BNR participanţilor la Forum.
„Cum să creştem bancarizarea, când încă trebuie să explicăm că nu este imoral să faci profit în România?!”
Replica a venit de la reprezentantul bancherilor, Florin Dănescu: „Sigur că ne dorim să atragem mai mulţi clienţi, să sporim bancarizarea, mai ales că activele bancare în Romania reprezintă doar 62% din PIB, faţă de 366% în Europa. Numai că trebuie să ne gândim că Europa a ajuns la acest nivel în urma unor acumulări de zeci de ani. Peste noapte este extrem de greu să atingi acest nivel. Până la urmă suntem o economie extrem de tânără, suntem la vârsta la care încă discutăm principii de bază ale economiei de piaţă, încă trebuie să explicăm faptul că nu este imoral să doreşti să faci profit în România, încă trebuie să explicăm care este rolul unei bănci într-o economie de piaţă, că o bancă nu este constituită ilegal ci este dezirabilă într-o economie. Iar pe acest fond de percepţie, constatăm că de la bănci se aşteaptă totul: inclusiv protecţie socială, care este o responsabilitate a guvernului. Este foarte greu să creşti gradul de bancarizare când în fiecare zi populaţia este invadată cu informaţii precum faptul că a te duce la bancă e un lucru foarte rău, că trebuie să vă feriţi de bănci. Se blamează faptul că există sucursale la fiecare colţ de stradă, că sunt foarte multe banci, deşi pe de altă parte se reproşează că bancarizarea este redusă.”
Fiecare are un rol în a înţelege mai bine lucrurile
Dănescu a mai spus că este foarte sigur de faptul că dintre toate industriile din România, cel puţin una se apropie de nivelul şi calitatea europeană, şi anume sistemul bancar. „Blamăm sistemul bancar şi vorbim mereu de neperformanţa de 20% din credite, dar nu vedem cealaltă parte performantă 80%. Vorbim de 3000 de cazuri în instanţă, dar uităm că e vorba de 4,3 milioane de clienţi în total. Luăm un caz nefericit de la o bancă şi discutăm despre el ca şi cum s-ar întâmpla peste tot. Este forate greu să vinzi şi să te dezvolţi pe un trend de neîncredere masiv, pentru că mesajul tău e sortit eşecului din start. E dificil, dar nu trebuie să dezarmăm, ci să mergem înainte. Trebuie să facem ce credem că este bine şi pentru noi şi pentru societate, pentru că nimeni nu ne poate scoate din afara societăţii. De aceea, fiecare are un rol în a înţelege mai bine lucrurile. Noi înţelegem că avem un rol major şi încercăm să-l explicăm, dar trebuie să încercăm să şi cerem sprijin acolo unde ni se pun piedici sau unde am putea împreună să construim un sistem mai bun, mai performant şi care să ne permită să apropiem cât mai mult gap-ul dintre România şi Europa. Cred că dacă depăşim aceste moment, în care se crede că a face profit este un lucru rău, vom face un mare pas înainte. Sau ne putem întoarce la o economie centralizată, în care averea e a tuturor şi suntem egali pentru că suntem la fel de săraci”.
