Fara presiuni sau de constrângeri de timp
Asociația Română a Băncilor (ARB) propune inițiatorilor și decidenților din Parlamentul României analiza modificărilor și completărilor aduse de comunitatea bancară inițiativei legislative privind insolvența persoanelor fizice, înregistrată la Senat sub nr. L370/2014, pentru menținerea stabilității sistemului bancar, a disciplinei de plată și a creșterii economice. Comunitatea bancară înțelege că efectele crizei economice mondiale precum șomajul, diminuarea veniturilor, etc, conduc spre implementarea unei legi a insolvenței persoanelor fizice în România.
ARB este preocupată de necesitatea ca legea insolvenței persoanelor fizice să instituie un echilibru între debitor și creditor și aplicarea legii să fie atent supravegheată, iar eventualele excese să fie sancționate. Impactul unei eventuale implementari a legii, fără a ține cont de argumentele comunității bancare, constă în afectarea indicatorilor de prudență bancară și în reducerea creditării persoanelor fizice ceea ce conduce la consecințe negative asupra consumului și dezvoltării economice.
Argumentele în favoarea legiferării insolvenței persoanelor fizice trebuie să fie însoțite de un studiu riguros, având în vedere ca proiectul se adresează tuturor categoriilor de creditori ai persoanelor fizice. Debitorii persoane fizice care apelează la procedura falimentului personal trebuie să considere o astfel de soluție ca fiind extremă având în vedere consecințele insolvenței asupra bugetului personal și a giranților, acolo unde există. În situația în care întâmpină dificultăți financiare temporare, este recomandat ca debitorul să solicite băncii creditoare restructurarea creditului. Elaborarea unei legi privind insolvența persoanelor fizice trebuie să nu fie influențata de presiuni sau de constrângeri de timp, având în vedere și necesitatea protecției deponenților.
Propunerea legislativă privind insolvența persoanelor fizice trebuie analizată în contextul angajamentelor deja asumate de autoritățile române față de instituțiile financiare internaționale, angajamente care se referă la menținerea disciplinei de creditare ca element esential al stabilității sistemului financiar din România. În acest sens, Legea 89/2014 privind ratificarea Scrisorii de intenție semnate de autoritățile române și aprobate prin decizia Consiliului directorilor executivi al Fondului Monetar Internațional din 26 martie 2014 prevede la paragraful 37 următoarele „Având în vedere că menținerea disciplinei de plată în rândul debitorilor contribuie în mod semnificativ la consolidarea stabilității financiare, vom depune toate eforturile pentru a evita adoptarea unor initiațive legislative referitoare la insolvența persoanelor fizice care ar crea harzard moral și care ar putea genera abuzuri frecvente din partea debitorilor deoarece ar submina disciplina la plată”.
ARB consideră că se impune clarificarea situațiilor în care debitorul poate formula cererea de intrare în insolvența, pentru a evita eventualele abuzuri ale unor debitori de a se prevala de noua lege în detrimentul creditorilor săi. Comunitatea bancară propune introducerea de norme pentru asigurarea transparenţei pe fiecare etapă a procedurii insolvenţei şi informarea eficientă a tuturor părţilor interesate, avand ca model, atât norme corespondente din alte jurisdicţii europene, cat şi normele echivalente din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. Considerăm necesară clarificarea rolului administratorului judiciar, profesionist în insolvenţă, pentru asigurarea corectitudini procedurii (notificarea creditorilor şi înregistrarea creanţelor, constatarea patrimoniului debitorului, acţiuni în anularea actelor frauduloase ale debitorului, etc). Asociația Română a Băncilor consideră necesară ajustarea prevederilor privind planul de rambursare, pentru a asigura un tratament echitabil pentru creditorii garantaţi faţă de alte categorii de creditori. Scopul acestor modificări este acela de a asigura un comportament transparent şi de buna-credință al debitorului care, la sfârşitul procedurii va beneficia de eliberarea de datoriile reziduale către toate tipurile de creditori.
Numărul persoanelor îndatorate la bănci și IFN este de aproximativ 4 milioane, ceea ce reprezintă 43% din populația activa. Soldul creditului neguvernamental acordat populației se cifrează la 22,8 miliarde euro, potrivit datelor Băncii Naționale a României la luna iulie 2014. Numărul persoanelor fizice cu restanțe peste 30 de zile este de 657.757, potrivit datelor centralizate de Biroul de Credit și publicate de BNR la luna iulie 2014. Totalul sumelor restante de peste 30 de zile înregistrate de persoanele fizice se cifrează la 2,35 miliarde euro.
Băncile își sprijină clienții afectați de criza economică, ponderea creditelor restructurate fiind de 20% din volumul creditelor acordate. Reticienţa bancilor este de inţeles daca avem tabloul complet al insolvenței persoanelor juridice, dat fiind faptul că aproape 10% din soldul creditului neguvernamental reprezintă acum credite acordate companiilor intrate ulterior in insolvență. Dintre companiile intrate în insolvență în perioada ianuarie 2009 – august 2013, în stadiul de reorganizare au ajuns doar 1,2%. Sumele recuperate în urma procedurilor sunt infime, de ordinul a 2%.
Economia României are nevoie de finanțare pentru a menține creșterea economică. În situația în care elaborarea unei legi privind insolvența persoanelor fizice este influențata de presiuni sau de constrângeri de timp, ar fi amenințată capacitatea instituțiilor de credit de a mai acorda credite necesare dezvoltării economice. Ar putea afecta percepția asupra riscului de țară, costul de finanțare al entităților private locale, cât și costul de finanțare al statului în ansamblul său.
