Evoluția sistemului bancar din România
Sistemul bancar din România se află într-o poziție prudențială și financiară adecvată, mai toți indicatorii fiind situați peste mediile sectoarelor bancare din Uniunea Europeană. Băncile din România sunt solide și bine capitalizate, indicatorul de solvabilitate a ajuns la 24,05% în luna iunie 2024, de trei ori peste minimul solicitat. Din perspectiva lichidității, indicatorii se plasează la niveluri confortabile și, în plus, structura bilanțieră a băncilor este orientată către active lichide. Indicatorul de acoperire a necesarului de lichiditate se situa la 286,05%, potrivit datelor BNR la luna martie 2024, în timp ce media europeană era de 167,1% în decembrie 2023.
Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 65,94% în martie 2024, mult mai ridicat față de media europeană, de 42,3%, în decembrie 2023, asigurând astfel stabilitate și reziliență. Rata creditelor neperformante a fost de 2,49% în iunie 2024, la o diferență redusă de media europeană care este de 1,9%. Băncile au suficientă marjă de manevră să crească creditarea pe baze sustenabile, toți indicatorii care indică stabilitatea, lichiditatea și reziliența fiind adecvați.
Asigurarea unei finanțări agile și sustenabile, posibilă într-un context în care băncilor le sunt asigurate inclusiv condiții optime privind creșterea capitalizării, produce ca efecte creșterea economică, prin creșterea consumului și a investițiilor și, implicit, asigurarea resurselor de care au nevoie, mai ales în actualul context, statul român, populația și companiile. Altfel, economia României devine mai vulnerabilă la eventuale șocuri externe de natura crizelor internaționale, mai ales când traversăm încă o serie de crize suprapuse.
Rentabilitatea sistemului bancar
Sectorul bancar se situează la finele clasamentului rentabilității activelor în raport cu celelalte sectoare economice din România, la nivelul anului 2023, ocupând locul 24 din 24. Rentabilitatea activelor (ROA) sistemului bancar s-a situat la 1,8%, de aproximativ 4 ori mai puțin decât media națională de 6,9%. Industria bancară se poziționează pe locul 9 din 24 în topul sectoarelor economice din perspectiva rentabilității capitalurilor, în anul 2023. Rentabilitatea capitalurilor companiilor nefinanciare (ROE mediu al sectoarelor economice) a fost de 17,4% în anul 2023, în timp ce băncile au avut o rentabilitate a capitalurilor de 20,1%.
Rezultatele bune obținute de bănci se datorează creșterii volumului creditării, eficienței sporite mai ales pe fondul digitalizării și reversării unor provizioane constituite în anii pandemiei când riscul era mai crescut.
Gradul de intermedierea financiară
România are un potențial extraordinar de dezvoltare economică prin credit. În România gradul de intermediere financiară, calculat ca ponderea creditului neguvernamental în PIB, se plasează la 24%, în anul 2023, față de o medie europeană de 90%. România se menține pe ultima poziție în topul Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de intermediere financiară calculat și ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB, de 49,9%, indicatorul fiind de circa 4,4 ori mai mic față de media Uniunii Europene.
Importanța intermedierii financiare este dată de influența pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei țări, corelația fiind puternică, de 0,8. Intermedierea financiară creează premisele necesare creșterii economice viitoare. Volumul creditelor noi acordate de instituțiile de credit din România, în perioada ianuarie 2020 – decembrie 2023, marcată de pandemia de coronavirus și efectele războiului din Ucraina, se ridică la 461 miliarde lei. Creditele noi, acordate în cei patru ani, depășesc cu peste 19% soldul creditului neguvernamental înregistrat la finele lunii decembrie 2023 și reprezintă echivalentul a unei treimi din Produsul Intern Brut al României. Băncile din România au acordat anul trecut credite noi populației și companiilor în valoare de 140 miliarde lei, în creștere cu 10,41% comparativ cu volumul împrumuturilor noi accesate în 2022.
În primele 7 luni ale anului 2024, volumul creditelor noi acordate de băncile din România se cifrează la 100,2 miliarde lei, în creștere cu 30% comparativ cu perioada similară a anului trecut. Creditarea a fost impulsionată de creditele acordate populației. Înainte de pandemie, aproximativ 60% din profiturile obținute de bănci au fost capitalizate. În ultimii ani, acest procent a crescut, ceea ce înseamnă că profiturile băncilor sunt direcționate în mare parte în capitalizarea suplimentară și astfel crește capacitatea băncilor de a finanța companiile, populația și statul român.
Creșterea fără precedent a ratei inflației la nivel mondial a impus majorări ale dobânzilor de politică monetară, în special în 2022, ceea ce a condus la creșterea dobânzilor la credite și depozite. În pofida acestui fapt, rata creditelor neperformante a înregistrat scăderi, dovedind eficiența măsurilor de restructurare oferite de instituțiile de credit în situația clienților care au întâmpinat dificultăți de plată temporare. În prezent asistăm la relaxarea tabloului de politică monetară, BNR reducând în două etape dobânda de politică monetară.
Rata anuală a inflației a scăzut până la 5,42%, pe termen scurt și mediu fiind așteptate ajustări în jos ale dobânzii de politică monetară, chiar dacă acest aspect nu se va întâmpla cu amplitudini mari. Sistemul bancar a demonstrat că este parte din soluție la crizele suprapuse, asigurând finanțare în ritm susținut și pe baze sustenabile, economisire la dobânzi competitive în raport cu alte state și alte produse și servicii digitale. Băncile contribuie la finanțarea afacerilor, a proiectelor de investiții și a locuințelor, pentru 2,3 milioane debitori, stimulând astfel creșterea economică și crearea de locuri de muncă.
Incluziunea financiară
Băncile sunt preocupate de eficientizarea costurilor și a timpului/modului de lucru pentru creșterea satisfacției clienților prin automatizare. Investițiile în tehnologie (big data, Inteligență artificială, Blockchain și cloud computing) s-au intensificat. Digitalizarea a accelerat în toată această perioadă. Instituțiile de credit investesc în tehnologie și inovație, oferta de produse și servicii online cunoscând o creștere semnificativă de la debutul pandemiei, din perspectiva eficienței și accesibilității. În perioada pandemică, s-a produs extinderea gamei de produse/servicii online, mai mult de jumătate dintre bănci oferind deschiderea de conturi online, depozite online, accesarea de credite de consum online etc..
În 2017, ponderea plăților efectuate cu cardul în comparație cu retragerile de numerar de la bancomate era de circa 26%. În 2023, valoarea plăților cu cardul reprezintă 96% din valoarea retragerilor de numerar de la ATM.
Gradul de incluziune financiară în rândul adulților din România a avansat la 71%, în creștere comparativ cu nivelul înregistrat în urmă cu doi ani, de 68%, se arată în cercetarea de piață “Sistemul bancar în percepția românilor: creditarea și incluziunea financiară a românilor”, realizată de către Institutul Român pentru Evaluare și Strategie (IRES) pentru Asociația Română a Băncilor.
Cercetarea relevă că aproximativ 77% dintre bărbați au produse și servicii bancare în comparație cu doar 66% dintre femei. 97% dintre persoanele cu educație superioară dețin cel puțin conturi curente la bănci. Cea mai ridicată pondere a românilor care nu au conturi curente se înregistrează în rândul persoanelor cu educație scăzută, venituri reduse și cu vârsta de peste 65 de ani, în pofida gratuității contului curent de plăți de bază. În funcție de rezidență, 82% din populația din mediul urban deține produse și servicii bancare, comparativ cu 60% dintre adulții din mediul rural.
În topul motivelor pentru care persoanele nu dețin un cont curent, 37% dintre respondenți afirmă că au venituri prea mici, 20% dintre ei sunt plătiți în numerar, 18% subliniază că toate plățile sunt realizate în numerar, iar 7% nu îl consideră util. Aproximativ 70% dintre respondenții cu conturi bancare afirmă că folosesc carduri de debit. Cardul de credit este utilizat de 25% dintre respondenții studiului. La nivel național, 34% dintre respondenții care dețin produse și servicii bancare declară că au credite de la bănci, proporție în creștere față de cea din anul 2022, de 31%. Au credite în special respondenții cu vârsta între 36-50 de ani, cu educație superioară, cu venituri mari și care locuiesc în mediul urban. Dintre românii care au accesat credite, 54% afirmă că au în derulare credite de consum, 18% credite ipotecare/imobiliare standard, 13% pentru produse luate în rate și 10% împrumuturi Prima/Noua Casă. Aproximativ 17% dintre participanții la studiu care utilizează produse și servicii bancare au depozite bancare, iar 17,5% dețin conturi de economii.
Băncile rămân preocupate de intensificarea digitalizării cu asigurarea securității cibernetice pentru eficientizarea costurilor și creșterea satisfacției clienților. Sistemul bancar din România este solid și rezilient și poate să-și îndeplinească mandatul implicit pe care îl are, de creștere a gradului de intermediere financiară pe baze sustenabile.
