Economia României a înregistrat anul trecut o contracție de 3,9%, mai puțin severă comparativ cu declinul PIB înregistrat la nivelul Uniunii Europene, de -6,1%, pe fondul măsurilor adoptate de autoritățile române pentru a contracara efectele negative ale pandemiei COVID 19. Prognozele pentru acest an indică o creștere economică de 7%, astfel că asistăm la o revenire a economiei României în „V”.

Redresarea economică în primul semestru din 2021 a înregistrat un ritm mai alert în comparație cu cel preconizat inițial, fi ind impulsionată de cererea internă, care a susținut creșterea și în trimestrul IV din 2020. PIB/capita în România se cifrează la 8.780 euro, fi ind de 1/3 din media UE-27 de 26.290 euro, la nivelul anului 2020, fi ind în scădere față de 2019, pe fondul contracției economiei în contextul pandemiei.

Datele privind creditarea indică un avans al creditului neguvernamental cu 5,5%, la nivelul anului 2020, până la 58 mld euro. Astfel, în mod paradoxal, am asistat la creșterea gradului de intermediere fi nanciară la 26,8% în 2020, de la 25,3% în 2019.

Gradul de intermediere fi nanciară în România este sub nivelul țărilor din regiune precum Ungaria (35%), fi ind chiar și dublu în Polonia (48%), Bulgaria (52%) sau Cehia (54%), iar media europeană a indicatorului era de 92%. Pentru acest an, creditarea este așteptată să crească cu 8%, fi ind impulsionată de creditele acordate companiilor.

Rata anuală a infl ației IPC a ajuns în luna decembrie 2020 la 2,63%, fi ind sub nivelul raportat în anul 2019 de 3,83%. Factorii exogeni, precum scumpirea combustibililor, au determinat ca rata anuală a infl ației să avanseze în luna august 2021 până la 5,25%, peste nivelul prognozat și deasupra limitei de sus a intervalului țintit de Banca Națională a României. Ținta staționară de infl ație a BNR de 2,5 la sută ±1 punct procentual. Tendințe similare au fond înregistrate și în țările din regiune. Anul trecut, execuţia bugetului general s-a încheiat cu un defi cit de peste 9,8% din PIB, dublu comparativ cu anul 2019, pe fondul cheltuielilor pentru combaterea efectelor pandemiei și a facilităților fi scale, în timp ce datoria publică a țării a ajuns la 49,7% din PIB.

În cursul anului 2020, contul curent al balanței de plăți a înregistrat un defi cit de 11 miliarde de euro. Tensiunile la nivelul echilibrelor macroeconomice, inclusiv ca urmare a efectelor pandemiei COVID-19 reprezintă un risc sistemic sever, indică Raportul BNR asupra Stabilității Financiare 2021. Riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental reprezintă un risc sistemic ridicat, în timp ce riscul privind accesul la fi nanțare a economiei reale este un risc sistemic moderat.

România a înregistrat una dintre ele mai rapide viteze de reducere a ratei creditelor neperformante dintre țările europene, reducerea fiind de aproape 6 ori în 7 ani, până la 3,83% la fi nele lunii decembrie 2020. Evoluția ratei creditelor neperformante depinde de ritmul de revigorare a economiei României, pe fondul crizei de sănătate, și de capacitatea de redresare fi nanciară a debitorilor care au apelat la moratoriile publice și private.

La nivel national, programele de sprijinire a ocupării forței de muncă și-au atins obiectivul de a limita efectele pandemiei, astfel că rata șomajului înregistrat s-a menținut scăzută, la 3,4%. La 14 ani de la integrarea în Uniunea Europeană, România se evidențiază în continuare ca fi ind statul european afl at la coada plutonului UE în materie de incluziune fi nanciară (67%), intermediere fi nanciară (26,8%), nivelul educației fi – nanciare (22%) și, cu mici excepții, ca nivel al bunăstării economice.

România poate migra spre lotul țărilor UE în care PIB per capita tinde spre 20.000 euro, însă mai avem un drum lung de parcurs. Ar trebui să adoptăm o viteză prin care să obținem un avantaj de convergență adică viteza noastră de parcurs să fi e mai mare decât a grupului pe care îl urmărim.