Cum răspunde România la crizele interne și externe? Gabriela Folcuț despre deficitul bugetar și impactul geopolitic asupra economiei

Sistemul bancar din România este stabil, cu indicatori superiori mediilor din UE, indicatorul de solvabilitate fiind de 23,66%, afirmă Gabriela Folcuț. Lichiditatea ridicată permite finanțarea clienților care au capacitatea de a rambursa creditele. Directorul executiv al Asociației Române a Băncilor subliniază faptul că băncile românești au depășit provocările endogene și exogene datorită unui management adecvat și capitalului solid. De asemenea, Gabriela Folcuț evidențiază importanța creșterii incluziunii financiare pe fondul accelerării digitalizării.

Cum vedeți evoluția contextului macroeconomic actual și ce impact are asupra sectorului bancar din România?

Gabriela Folcuț: Traversăm în prezent o serie de provocări, atât în zona endogenă, cât și exogenă. Dacă ne uităm în plan intern, sunt dezechilibrele macroeconomice, și mă refer la deficitele gemene, care sunt destul de ridicate, și la tensiunile în plan politic, care ar putea să întârzie acea reformă fiscală atât de necesară pentru economia României. În plan extern, tensiunile geopolitice și politica comercială dusă de Statele Unite ale Americii ar putea afecta, pe termen scurt și mediu, politicile monetare ale băncilor centrale, dar și volatilitatea pieței financiare internaționale. Cam așa arată cadrul, atât intern, cât și extern, în ceea ce privește provocările pe care le traversăm în momentul de față. Aș putea spune că este un moment cu o încărcătură specifică, mai ales din perspectiva geopolitică, având în vedere că se defășoară un război de trei ani la graniță.

„Preocuparea în plan național este cea legată de corectarea dezechilibrelor economice, și mă refer în mod special la deficitul bugetar.”

Am încheiat anul 2024 cu un deficit bugetar de 8,6% ca pondere în Produsul Intern Brut. După cum știți, România a încheiat cu Comisia Europeană un acord de reducere graduală a deficitului bugetar până sub pragul de 3%. România nu este singurul stat cu un deficit bugetar ridicat, mai sunt alte 10 state cu un deficit de peste 3% din Produsul Intern Brut. Trebuie să efectuăm toți pașii necesari pentru a corecta aceste dezechilibre, al doilea fiind legat de deficitul de cont curent. Practic, importăm mult mai mult decât exportăm, și aici ar trebui să ne uităm cu atenție la capacitatea noastră de producție.

Revin puțin la deficitul bugetar, pentru că ne interesează din mai multe perspective. Sunt factori care îl influențează, și mă refer la ponderea economiei gri în Produsul Intern Brut, care este foarte ridicată – 26,8% din Produsul Intern Brut. Mă refer, de asemenea, la capacitatea companiilor de dezvoltare, care este pilonul numărul doi al discuției. Avem în România cam o treime din companii cu capital negativ – ceea ce înseamnă că sunt condamnate la subdezvoltare. Ar trebui să ne uităm și la legea societăților comerciale, pentru că acolo există indicii foarte clare cu privire la capacitatea companiilor și necesitatea de a-și corecta acest capital negativ.

Creditul comercial versus cel bancar

Mai este încă un aspect predominant în economia românească. Ponderea creditului comercial versus creditul bancar este destul de ridicată. A scăzut, într-adevăr, de la 3 la 1, acum este de 2 la 1, dublu practic față de creditul bancar, ceea ce, într-o potențială criză, ar putea duce la un faliment mult mai rapid al companiilor. Este acel labirint al insolvenței – insolvență care în ultima perioadă a crescut într-un ritm mai alarmant comparativ cu anii trecuți.

Un al treilea aspect legat de deficitul bugetar, și cred că e foarte important să insistăm asupra lui, este demografia. Este o chestiune de fond, structurală, care trebuie corectată în economia națională. În primul rând, România este pe primul loc în Uniunea Europeană din perspectiva ratei de sărăcie și excluziune socială. Știu că acest aspect supără, însă 32% dintre persoane sunt expuse riscului de sărăcie, comparativ cu media europeană de 21%. Cehia este pe ultimul loc în acest top, cu 12%. Suntem urmați în acest clasament negativ de Bulgaria, Spania și Grecia. Însă trebuie să vedem ce anume ar trebui să facem în continuare pentru reintegrarea anumitor persoane în câmpul muncii, pentru că este o problemă sistemică în România, mai ales că, înainte de pandemie, forța de muncă activă care a părăsit România era de 25%. Situația nu s-a schimbat semnificativ.

Avem și o statistică destul de neonorantă cu privire la o pondere ridicată, de 20%, a tinerilor care nu sunt integrați nici în câmpul muncii – sau cel puțin nu la vedere – și nici nu urmează studii universitare sau postuniversitare. Mă refer la tineri cu vârsta de până în 26 de ani. Mai mult, deja în 25 de județe din 41, numărul pensionarilor îl depășește pe cel al angajaților, iar asta înseamnă că vom avea, pe termen mediu și lung, probleme legate de contribuțiile atât la bugetul statului, cât și, ulterior, de sustenabilitatea sistemului de pensii. Am încheiat acest cadru privind principalele trei elemente. Asta nu înseamnă că nu există și alți factori care grevează deficitul bugetar. Uneori, în anii electorali, cum este și acesta, cheltuielile sunt puțin mai mari. Trebuie să ținem cont de situația în care ne aflăm. Ochii agențiilor de rating sunt asupra noastră. Sunt trei agenții de rating care au schimbat perspectiva României de la stabilă la negativă.

„Este foarte important să preîntâmpinăm o potențială reducere a ratingului României, iar pentru asta trebuie să demonstrăm, prin măsuri eficiente, adoptate atât în ceea ce privește politica fiscală, cât și reforma administrativă. În ceea ce privește politica fiscală, mă aștept ca în iunie să avem un prim plan de modificări fiscale, care, cu siguranță, vor avea impact asupra actorilor angrenați în economia națională.”

Băncile, oglinda economiei

Care sunt principalele provocări pe care le întâmpină băncile din România în fața schimbărilor economice și ce măsuri considerați că trebuie adoptate pentru a le depăși?

Gabriela Folcuț: Băncile sunt oglinda economiei. Am văzut în criza financiară din 2008-2010 sectoare precum real estate și construcții, unde rata de neperformanță era foarte mare, de 48%. Un prim risc care poate exista este cel legat de o mai slabă capacitate a companiilor de a rambursa creditele. Ar putea exista riscul de creștere a creditelor neperformante. În momentul de față, am închis luna decembrie 2024 cu o rată a creditelor neperformante de 2,46%, care tinde spre media europeană de 1,9%.
Riscurile vin și din perspectiva creșterii inflației. Se estima pentru trimestrul doi o rată a inflației de 5,3%, însă deja vedem o inflație care a depășit pragul de 5% în luna februarie și anticipez că măsurile fiscale care vor urma vor altera această perspectivă asupra evoluției inflației. Asta înseamnă că nu vom asista la o modificare a dobânzii de politică monetară pe termen scurt, ceea ce înseamnă că banii rămân la același nivel de cost.

„Sistemul bancar este unul stabil, solid, cu indicatori peste mediile din Uniunea Europeană. Indicatorul de solvabilitate este de 23,66%. Lichiditatea este ridicată, în sensul că avem capacitatea să finanțăm afaceri bancabile, clienți companii și populația care au capacitatea să se împrumute și, mai ales, să ramburseze credite.”

Băncile sunt un partener de discuții cu autoritățile și cu mediul privat. Foarte important este să ne așezăm împreună la masă și să construim acel „ceva” care să permită economiei să absoarbă mai multe fonduri europene. Și aici băncile și-au manifestat intenția de a se implica și mai mult în acest proces de absorbție a fondurilor europene, pe modelul polonez – adică să fim mult mai implicați pentru a putea accelera acest proces de absorbție. Este important să ne îndeplinim acele jaloane și să absorbim banii din PNRR. Și, de ce nu, am putea crea împreună cu statul, dar și cu alți actori din mediul privat, o strategie care să potențeze producția în plan național, creșterea exporturilor – să ne creăm acel cadru de creștere economică susținută. Pentru că va veni momentul 2028, când volumul fondurilor europene nu va fi comparabil cu ceea ce avem acum disponibil.

Băncile nu susțin dispariția numerarului

Incluziunea financiară rămâne în continuare o temă de actualitate. Care sunt pașii esențiali pentru a asigura accesul tuturor cetățenilor la servicii financiare?

Gabriela Folcuț: E o temă foarte importantă pentru noi, pentru sistemul bancar. O persoană inclusă social este de dorit să existe și mai ales să fie o persoană inclusă financiar. Când spun inclusă social, mă refer la acea rată de sărăcie și excluziune socială de 32%, adică o treime. Totuși, am observat progrese în zona aceasta, în sensul în care s-au îmbunătățit acei indicatori care măsoară bunăstarea economică individuală a românilor. Asta este partea pozitivă a lucrurilor, în sensul în care în 2023, România a devansat deja Ungaria cu 78% din media Uniunii Europene versus 76% cât are Ungaria în media Uniunii Europene. Mă refer la acel indicator PIB per capita, exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard. Cu toate acestea, PIB-ul real per capita este la o treime din media Uniunii Europene.
Incluziunea financiară ne interesează, pentru că o persoană inclusă financiar este o persoană care are o bunăstare economică individuală crescută, are capacitatea să se dezvolte în plan personal și în plan profesional. Avem acum un grad de incluziune financiară de 71%.

Este acest rezultat unul pozitiv?

Gabriela Folcuț: Da, este în creștere, în creștere cu 3 puncte procentuale versus 2022, când am măsurat împreună cu IRES acest indicator. Incluziunea financiară este 71% este în rândul persoanelor 18+. Dacă includem și tinerii cu vârsta de până în 18 ani, care au carduri cu conturi curente asimilate în spate, incluziunea financiară este un pic mai crescută.

Dacă ne uităm la cei 29% care nu sunt incluși financiar, vedem următorul portret general: venituri reduse, educație scăzută și vârsta peste 65 de ani. Și ne-am întrebat totuși care sunt motivele pentru care dânșii preferă să nu aibă un cont curent. Și am aflat următorul lucru: 37% dintre dânșii afirmă că au venituri reduse, 38% afirmă că fie sunt plătiți în numerar, fie plătesc totul în numerar, 7% nu văd utilitatea unui cont curent, iar 18% au diverse motive, între care le e teamă de popriri, nu doresc trasabilitatea banilor și, totodată, 3% dintre dânșii afirmă că băncile au comisioane prea mari. Și aici deschid o paranteză.

Încă din 2017 avem o lege care permite deschiderea unui cont curent de plăți de bază cu costuri zero. În 2017, legea se adresa strict persoanelor vulnerabile privind gratuitatea. Legea 406/2023 adresează toate persoanele care nu au un cont, în sensul în care pot deschide un cont curent de plăți de bază gratuit și beneficia de acesta.

„Ne preocupă incluziunea, pentru că altfel am vedea și noi piața bancară din România dezvoltându-se. Cu siguranță gradul de incluziune va crește gradual, însă băncile fac eforturi foarte mari pentru a crește acest grad de incluziune.”

Cum putem să creștem gradul de incluziune? În primul rând, integrând toate persoanele în această sferă, putem corecta acel procent al firmelor care plătesc în continuare banii cash. 41% dintre firmele din România plătesc banii cash, astfel ar trebui să ne uităm puțin ca stat și să asigurăm și trasabilitatea banilor, pentru a reduce acel impact negativ asupra economiei generat de economia informală. Ar trebui să vedem și măsuri de reducere a plăților în numerar.

„Nu susținem dispariția numerarului. Niciodată nu va dispărea numerarul, iar băncile nu susțin acest lucru, ci susținem creșterea plăților electronice. Acest lucru ar ajuta și populația să fie inclusă financiar, inclusă social, dar și statul român la capitolul încasări.”

Ce rol joacă educația financiară în promovarea incluziunii financiare și ce măsuri considerați că ar trebui luate pentru a o îmbunătăți la nivel național?

Gabriela Folcuț: S-au făcut pași foarte concreți în această direcție. Joacă un rol esențial, ca să răspund punctual la întrebarea dumneavoastră. Este o corelație directă între educație și incluziune financiară. O persoană educată financiar cu siguranță este inclusă financiar. Și aveam și un procent: 97% dintre persoanele educate au cel puțin conturi curente, dar au și alte produse și servicii bancare. Cu cât creștem educația, crește incluziunea. În momentul în care ești inclus financiar, chiar dacă nu ai toată educația necesară să folosești cum trebuie toate produsele și serviciile financiare la modul general, avem acum o varietate destul de mare de programe de educație financiară și, cel mai important, în 2024 s-a aprobat Strategia Națională de Educație Financiară. Este pentru prima dată când România are o astfel de strategie. Ne pregătim de raportul de monitorizare pentru primul an de implementare. Sunt cursuri realizate cu profesorii, cu elevii, cu antreprenorii, programe în zona social-media, programe pe TV, întâlniri față în față. Sunt programe pe care noi, la nivelul Asociației Române a Băncilor, le dezvoltăm în numele băncilor.

Există susținere foarte mare din partea băncilor pentru a demara și a dezvolta astfel de programe, cu titlu de exemplu programul de formare a profesorilor care predau materia obligatorie de educație financiară. Titulatura exactă este „Educație socială” și se predă elevilor de clasa a VIII-a. Este introdusă din anul școlar 2020-2021. Suntem la a doua serie de acreditare a cursului de formare a profesorilor. Sunt peste 1.100 de profesori formați în acest curs, care prin efect de multiplicare ajung la sute de mii de elevi.

Formatorii sunt profesori de economie care predau profesorilor la nivel național și toți cei care ne urmăresc și sunt interesați să se adreseze fie nouă, Asociației Române a Băncilor, care susținem aceste cursuri, fie Institutului Bancar Român, care este partenerul nostru în acest demers. Sunt multe eforturi care se fac în zona aceasta.

Digitalizarea a accelerat accesul la servicii bancare, însă există încă grupuri vulnerabile care nu au acces. Cum pot băncile și instituțiile financiare să răspundă mai bine acestor nevoi?

Gabriela Folcuț: Digitalizarea a avansat într-adevăr foarte mult. Statistica din 2024 ne arăta că 57% dintre români efectuează plăți prin internet și mobile banking. La fel, 87% dintre companii efectuează plăți prin internet și mobile banking. Este foarte importantă această cifră, pentru că arată aproape o dublare comparativ cu perioada de acum 3 ani. Am văzut puțin mai devreme portretul persoanei care nu este inclusă financiar și arată mai degrabă o persoană din mediul rural. De multe ori, autoritățile spun că băncile ar trebui să extindă numărul de ATM-uri în zona rurală, dar asta nu înseamnă digitalizare. Digitalizarea înseamnă montarea de POS-uri, efectuarea de plăți electronice de la început până la sfârșit.

Autoritățile au adoptat măsuri în zona aceasta, care să implice montarea de POS-uri, însă deja vedem o creștere, dar nu suficientă, în adopția de POS-uri de către companii. Procentul este undeva sub 40%. E nevoie de o impulsionare pe zona aceasta, ca și cei care sunt în mediul rural să poată efectua plăți în regim electronic la POS, pentru că asta înseamnă digitalizare. Pentru ei există și sistemele tradiționale. Și să nu uităm că 60% dintre persoanele din mediul rural sunt incluse financiar. Băncile fac eforturi, însă rămân totuși într-o zonă în care populația este deschisă la produse și servicii bancare.

Care sunt noile tendințe în banking-ul digital și cum influențează acestea comportamentele consumatorilor din România?

Gabriela Folcuț: Sunt câteva tendințe pozitive și o să remarc și o tendință negativă. Tendințele pozitive arată o deschidere mult mai mare, cum spuneam și puțin mai devreme, cu privire la adoptarea tehnologiilor digitale. Plata într-un timp foarte scurt și aici folosesc canalul instant pe care noi îl avem în România. Deja sunt 18 bănci care efectuează plăți instant în intervalul de 2 până la 10 secunde. Numărul acestora va crește. Am lansat și serviciul RoPay, plata instant cu telefonul mobil, în 2024. Până acum, 3 bănci au aderat la acest proces, dar mă aștept ca un număr mult mai mare să adere, până la sfârșitul anului, și cred că aceasta este tendința. Nu înseamnă că toți apelează la digitalizare.

„Avem persoane care preferă să utilizeze produsele și serviciile bancare sau chiar financiare în regim tradițional și avem bănci care oferă în continuare și vor oferi acest tip de interacțiune cu clienții, în funcție de portretul fiecărui client.”

Spuneam și de o tendință negativă pe care am observat-o. Nu aparține băncilor, ci aparține fraudatorilor. Odată cu digitalizarea, s-au întețit și fraudele online. Și aici recomand site-ul nostru sigurantaonline.ro pentru a vedea care sunt sfaturile, cum să ne ferim de aceste tentative de fraudă, care se manifestă în momentul de față. Tipologiile se disting și apar altele noi, însă cele mai utilizate sunt phishing-ul, în sensul culegerii de date de pe fața și spatele cardului sau informațiile cu privire la accesul la internet și mobile banking. Recomandarea este, sub nicio formă, să nu dăm astfel de date cu privire la logarea la internet sau mobile banking, iar datele de card se folosesc exclusiv de către titularul cardului, în momentul în care facem plăți pe site-uri securizate și când suntem conectați la rețele Wi-Fi securizate, nu publice.

A doua tipologie sunt fraudele legate de investiții, în care oamenii cad în capcana răufăcătorilor din dorința de a acumula bani într-un ritm alert. Însă trebuie să fie foarte atenți, să știe că o investiție nu este garantată și, dacă doresc să facă astfel de investiții, să se adreseze celor specializați și acreditați. Pe site-ul ASF există lista companiilor acreditate să desfășoare astfel de activități. Și este o a treia metodologie, spoofing-ul, în care primim telefoane. Se pretinde că persoana respectivă este de la bancă, de la poliție, de la Banca Națională sau orice altă entitate, pentru că pe ecranul telefonului nostru apare, din păcate, impersonarea numărului de telefon, apare denumirea entității pretinse. Important este să fim vigilenți, să nu dăm crezare.

„Digitalizarea avansează într-o tendință mondială, nu doar națională, și cred că acest lucru este foarte bun, mai ales pentru că asigură trasabilitatea banilor. Dar există și această mică tendință de care trebuie să avem grijă și de care și autoritățile, și noi, Asociația Română a Băncilor, ne preocupăm. Recomand sigurantaonline.ro.”

Colaborarea stat-privat este importantă

Ați menționat despre programul de educație pentru elevi. Care este rolul statului, al școlilor și al băncilor în educația financiară a tinerilor generații și cum pot colabora pentru a îmbunătăți educația financiară a populației?

Gabriela Folcuț: Avem un best practice în România, în sensul în care Asociația Română a Băncilor, împreună cu Ministerul Educației și Cercetării, Ministerul Finanțelor, Banca Națională a României și Autoritatea de Supraveghere Financiară, au semnat în 2018 și urmează să semneze din nou un protocol de colaborare pentru implementarea Strategiei Naționale de Educație Financiară, aprobată anul trecut. Avem programe pe care le organizăm în comun. Vă spuneam de cursul pe care Ministerul Educației îl acreditează, precum și o multitudine de alte programe pe care le implementăm.

E foarte importantă colaborarea stat-privat, pentru că avem împreună tool-urile necesare să implementăm aspectele de care oamenii au nevoie. Trebuie ca un elev să știe să folosească produsele și serviciile de bază, pentru că elevii deja au carduri la 14-15 ani; e bine să știe cum să le folosească în interesul lor, iar mai târziu, când vor să economisească, când vor să acceseze un credit și așa mai departe. România poate fi considerată ca fiind un exemplu pozitiv și avem și susținerea OECD-ului în această direcție de creștere a nivelului de educație financiară în România. Și aici aș putea să spun că și studiul OECD reflectă acest aspect, dar și cel al Comisiei Europene. Scorul de alfabetizare financiară, în cazul de față cuprinzând cunoștințele financiare și comportamentul, relevă faptul că România are un scor de alfabetizare financiară peste Italia, 54 versus 53.

Este adevărat, suntem în urma statelor analizate de OECD, însă avem pași concreți în față. Stăm cel mai bine la comportamentul financiar, în sensul în care știm să evaluăm ofertele de credit, să economisim proactiv, să plătim la timp facturile. Ce nu știm pe zona de cunoștințe financiare, unde în continuare ne situăm pe ultimul loc în clasamentul european, să dăm definiția exactă a diversificării riscului, cum se calculează dobânda simplă, cum se calculează dobânda compusă și încercăm, pe cât posibil, să creștem și acest grad de awareness în zona aceasta, să relevăm și noi rezultate mai bune pe zona de cunoștințe. Studiul Eurobarometru al Comisiei Europene ne arată peste Portugalia și Letonia, tot ca scor de alfabetizare financiară. Adică, veștile sunt bune, facem pași concreți împreună cu statul.

Stăm foarte bine la comportamentul financiar. Cu toate acestea, care sunt cele mai frecvente greșeli pe care le fac românii în gestionarea finanțelor personale și ce sfaturi aveți pentru evitarea acestora?

Gabriela Folcuț: Cred că totul pleacă de la planificarea bugetară. Consider că este un aspect primordial, în sensul în care fie este un pic prea entuziastă, fie lipsește cu desăvârșire. Un buget personal ne-ar ajuta pe fiecare să vedem și să balansăm foarte bine riscurile pe care le avem. Trebuie să fie un buget realizat realist, și în ceea ce privește veniturile, și în ceea ce privește cheltuielile, să fim suficient de precauți.

Spre exemplu, dacă accesăm un credit, să cunoaștem ce înseamnă un credit cu dobândă variabilă, să știm care sunt riscurile asociate unui credit. Mă refer la riscul de dobândă, dacă am luat un credit cu dobândă variabilă, la riscul de curs de schimb, dacă am luat un credit în altă monedă decât cea în care ne câștigăm veniturile, și un risc care există de pierdere sau diminuare a veniturilor.

Întotdeauna trebuie să fim sinceri cu noi în momentul în care planificăm. Aș putea să spun că o greșeală este aceea de a ne asuma riscuri prea mari și întotdeauna trebuie să ținem cont de diversificarea riscului. Nu punem totul în același coș. Nu vorbesc de investițiile mari, pentru că acolo ține de multe alte aspecte, de tendințe, de context și așa mai departe. Însă în educația financiară primară, contează foarte mult planificarea corectă și sinceritatea în ceea ce privește capacitatea noastră de a face față eventualelor provocări, indiferent de ce manieră pot să apară pe termen scurt, mediu, dar și lung.