Asociaţia Română a Băncilor (ARB) a organizat, la data de 19 mai 2016, cea de-a X-a ediţie a Forumului Naţional SEPA, eveniment care a reunit în Aula Institutului Bancar Român peste 110 participanţi, reprezentanţi ai furnizorilor şi utilizatorilor de servicii de plăţi.
Lucrările Forumului au fost deschise de Radu Graţian Gheţea, preşedinte de onoare al ARB, care a subliniat că băncile din România sunt pregătite să aplice standardele SEPA pentru plăţile în euro de la data de 31 octombrie 2016. „În paralel, am demarat un proiect unic în Uniunea Europeană, un proiect ambiţios prin care ne-am propus să utilizăm standardele SEPA pentru plăţile în lei şi care a fost finalizat cu succes în urmă cu câteva săptămâni” a menţionat Radu Gheţea.
Prevederile noilor reglementări europene – Directiva 92/2014 privind conturile de plăţi şi recomandările privind securitatea plăţilor prin Internet – au fost trecute în revistă de Ruxandra Avram, Banca Naţională a României, care a adus în discuţie şi impactul evoluţiei tehnologiei, precizând că banca centrală monitorizează operaţiunile cu monede virtuale de tip bitcoin, în creştere pe piaţa din România.
Rodica Tuchilă, ARB, a precizat că stan – dardele SEPA sunt aplicate deja în zona euro de către toţi furnizorii şi infrastructurile de plăţi, iar pentru aplicarea lor în zona non-euro – obli g a – torie de la 31 octombrie 2016 – băncile şi clienţii corporatişti îşi adaptează sistemele şi procedurile pentru a transmite şi procesa mesaje de plată ISO 20022 xML.
Implicaţiile SEPA pentru bănci şi clienţi au fost subliniate de Simona Constantinescu, Raiffeisen Bank, care a vorbit despre preocupările comunităţii bancare de a pune la dispoziţia clienţilor informaţiile necesare, prin elaborarea unui ghid de completare a mesajelor ISO 20022 xML în relaţia client-bancă.
Ionel Dumitru, TransFonD, a subliniat preo – cu pările de a oferi băncilor din România servicii complete de compensare şi decontare a plăţilor SEPA în euro, prin sistemul EURO SENT şi proiectul CENT de asigurare a interoperabilităţii la nivel european. Un proiect de viitor este dezvoltarea unui sistem de plăţi instant în lei, cu facilităţi similare cu ale sistemelor de plăţi instant în dezvoltare la nivel european.
În contextul creşterii ameninţărilor de securitate cibernetică, Răzvan Grigorescu, CEC Bank, a vorbit despre măsurile adoptate de bănci pentru a diminua impactul evenimentelor de securitate a informaţiei, inclusiv din perspectiva recomandărilor Băncii Centrale Europene şi Autorităţii Bancare Europene privind securitatea plăţilor prin internet.
Plăţi SEPA în moneda naţională
Constantin Rotaru, ARB, a moderat sesiunea dedicată plăţilor SEPA în moneda naţională, punctând principalele etape ale proiectului SEPA pentru plăţile în lei, recent finalizat prin lansarea noilor instrumente de debitare directă în lei.
Eduard Stoleru, TransFonD, s-a referit la modernizarea fluxurilor interbancare de plăţi prin adoptarea standardelor SEPA, dar şi prin dezvoltarea unui serviciu adiţional – Registrul Unic al Mandatelor de debitare directă în lei – lansat împreună cu noile instrumente.
Caracteristicile noilor instrumente de debi – tare directă în lei au fost descrise de Alin Iordan, Unicredit Bank, care a expus şi argumentele care au stat la baza dezvoltării Registrului Unic al Mandatelor, aplicaţie dezvoltată pe baza speci fi – caţiilor elaborate la nivelul comunităţii bancare.
Luminiţa Şoitu, ARB, a vorbit despre administrarea standardelor SEPA la nivelul ARB prin portalul MyStandards, prin care membrii comunităţii bancare din România au acces la formatele de mesaje de plăţi şi documentaţia tehnică SEPA.
Proiectul de lansare a noilor instrumente de debitare directă în lei a presupus o comunicare permanentă între bănci şi companiile care îşi colectează încasările prin debitare directă. Veronica Bătrîneanu, Raiffeisen Bank, şi Lucian Dumitru, ASIROM, au vorbit despre experienţa derulării proiectului, beneficiile noilor instru – mente, punctele tari, dar şi despre constrângerile care vor trebui rezolvate în viitor.
Comunicarea dintre bancă şi client a funcţio – nat foarte bine şi în cazul BCR şi OPCOM. Luminiţa Lupului, OPCOM, şi Teodor Dinu, BCR, au descris provocările generate de specifi – cul pieţei de energie electrică şi soluţiile agreate cu toate băncile implicate în proiect pentru gene – rarea unui flux alternativ de executare a instrucţiunilor de debitare directă.
