Anul 2024, anul educaţiei financiare. Intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Între gradul de intermediere financiară şi nivelul educaţiei financiare există o legătură intrinsecă
Gabriela Folcuţ, director executiv, Asociaţia Română a Băncilor
Anul 2024 este dedicat educaţiei financiare şi este anul în care România primeşte un impuls suplimentar de dezvoltare. Avem o Strategie Naţională de Educaţie Financiară aprobată de guvern în luna aprilie 2024. România se află pe traiectoria corespunzătoare în ceea ce priveşte educaţia financiară. Strategia urmăreşte impulsionarea desfăşurării programelor care conduc la creşterea nivelului educaţiei financiare. Asociaţia Română a Băncilor a contribuit la elaborarea strategiei alături de autorităţi şi dezvoltă o multitudine de programe de educaţie financiară şi digitală pe toate canalele pe care românii sunt dispuşi să le urmărească.
Scorul de alfabetizare financiară înregistrat de adulţii din România a fost de 54, peste nivelul înregistrat în Italia, de 53, dar se poziţionează sub media de 60 a celor 40 de state participante la studiul realizat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), studiu publicat anul trecut. Germania se poziţionează cel mai bine în rândul ţărilor participante la studiul OCDE, cu un scor de alfabetizare financiară de 75. Se înregistrează totuşi un mic progres la nivel naţional comparativ cu versiunea studiului din anul 2021, când scorul de alfabetizare normalizat era de 53,4. Dintre cele trei dimensiuni ale scorului de alfabetizare financiară, românii obţin cele mai bune rezultate la comportamentul financiar. Scorul minim la comportament financiar este definit ca având cel puţin şase dintre cele nouă comportamente inteligente din punct de vedere financiar, iar la acest indicator România înregistrează nivelul de 42, faţă de o medie a ţărilor participante de 51. La capitolul comportamentul financiar, România surclasează Italia, Ungaria, Cipru şi alte state la nivel mondial ceea ce înseamnă că, în comparaţie cu cetăţenii statelor menţionate, românii stau mai bine la plata facturilor la timp, asigurarea comparabilităţii ofertelor de credit, economisesc activ, setează obiective financiare pe termen lung etc.
Există o corelaţie directă între nivelul educaţiei financiare şi bunăstarea economică individuală a cetăţenilor.
Astfel, progresele s-au reflectat şi în creşterea gradului de bunăstare economică individuală. România a depăşit Ungaria în anul 2023 din punct de vedere al indicatorului PIB per capita exprimat în paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), acest indicator fiind situat la 78% din media europeană, versus 76% în cazul Ungariei. România surclasează şase ţări în topul european din punctul de vedere al PIB-ului per capita PPS: Ungaria, Croaţia, Slovacia, Letonia, Grecia şi Bulgaria. Pentru comparaţie, în urmă cu un deceniu PIB per capita în România era la 55% din media UE. Cu toate acestea, PIB real pe cap de locuitor a ajuns în România la 10.250 euro în anul 2023, fiind la o treime din media UE.
Între gradul de intermediere financiară şi nivelul educaţiei financiare există o legătură intrinsecă. În România gradul de intermediere financiară, calculat ca ponderea creditului neguvernamental în PIB, se plasează la 24% în anul 2023.
România se menţine pe ultima poziţie în topul Uniunii Europene în ceea ce priveşte gradul de intermediere financiară calculat şi ca pondere a activelor sectorului bancar în PIB, de 49,9%, indicatorul fiind de circa 4,4 ori mai mic faţă de media Uniunii Europene.
Importanţa intermedierii financiare este dată de influenţa pozitivă a acesteia asupra dezvoltării economice a unei ţări, corelaţia fiind puternică, de 0,8. Intermedierea financiară creează premisele necesare creşterii economice viitoare. Factorii care influenţează creditarea includ evoluţiile economice în plan intern şi internaţional, stabilitatea sistemului bancar, lichiditatea şi rata de neperformanţă, evoluţia inflaţiei, a dobânzilor şi a cursului de schimb, cadrul legislativ şi de reglementare, nivelul maturităţii resurselor financiare, birocraţie versus grad de digitalizare şi automatizare, nivelul educaţiei financiare şi înclinaţia şi capacitatea clienţilor de a se împrumuta.
Cu siguranţă gradul de incluziune financiară a depăşit pragul de 70%, însă în pofida eforturilor băncilor de creştere a incluziunii, există factori structurali care afectează acest potenţial de înrolare a clienţilor în zona bancară. Economia gri ocupa o pondere de 24% din PIB în România în anul 2021. Un alt factor care influenţează incluziunea financiară este un grad ridicat de sărăcie şi excluziune socială, în pofida gratuităţii contului curent de plăţi de bază.
Este imperios un efort sinergic public-privat pentru îmbunătăţirea indicatorilor de educaţie financiară, incluziune şi intermediere financiară, pentru că împreună conduc la dezvoltarea economică a României.
Sursa: aici
