[vc_row][vc_column width=”1/1″][vc_column_text uncode_shortcode_id=”211902″]
”Nu poți ca de pe o poziție de conducere a unei instituții publice să lansezi fără nici o răspundere și responsabilitate fake news-uri, care aruncă în aer munca noastră ca industrie de ani și ani de zile de construire a unei relații de parteneriere, bazată pe încredere, în relația cu consumatorii”, spune Florin Dănescu, Președintele Executiv al Asociației Române a Băncilor, în cadrul unui interviu acordat publicației BankingNews, referindu-se la decizia Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor de a sancționa băncile pentru modalitatea de calcul a ratelor aferente creditelor acordate consumatorilor.
Caracterizând ordinul ANPC ca pe o nedreptate, Florin Dănescu subliniază faptul că ”atacul intenționat și nefundamentat la adresa întregului sector bancar din România” a generat un prejudiciu de imagine și reputațional pentru industria bancară din țara noastră. ”Vom analiza pe mai departe toate pârghiile juridice prin care vom putea lupta pentru sancționarea acestei nedreptăți”, punctează oficialul Asociației Române a Băncilor.
- De la criza financiară din 2008, industria bancară din România s-a confruntat, uneori acut, alteori mai puțin intens, cu o presiune publică alimentată și accentuată de discursul populist al politicienilor. Pare că această provocare a fost o constantă pe agenda băncilor, o provocare pe care bancherii au fost nevoiți să o administreze permanent în corelație cu planurile de dezvoltare. Proiectele legislative care au vizat bankingul și declarațiile și acțiunile politice au contribuit la întreținerea unui climat de conflict și la un deficit de imagine în percepția publică. Situația a fost de fiecare dată mai mult vizibilă în anii electorali și pre-electorali. 2023 este un an pre-electoral, iar în 2024 vom avea mai multe rânduri de alegeri. Care sunt semnalele în momentul de față și cum raportează industria bancară la pericolele populismului, care devine mai pregnant în asemenea momente? În ce mod se manifestă în prezent clasa politică la banking, cum decurg colaborarea și dialogul cu autoritățile și cât de amenințătoare este zona de impredictibilitate și nesiguranță?
- Sistemul bancar a avut și are în continuare un rol vital în finanțarea companiilor, a gospodăriilor dar și a statului român. În perioada pandemică, ca și în cea post pandemică instituțiile bancare nu doar au menținut nivelul existent al creditării noi, ci au fost stabilite noi maxime. Iar acest lucru a contribuit decisiv la susținerea creșterii economice a României și la consolidarea progresului în ansamblu al societății românești. Abordarea deschisă, de suport, de partener de încredere pe care am dovedit-o ca sistem cred că ne îndreptățește să aspirăm la o raportare similară din partea decidenților.
Am speranța că nu vom asista la propuneri de suprareglementare motivată electoral a industriei bancare
Sistemul bancar este parte a infrastructurii critice naționale și într-un context economic dificil, în care oricum există multe provocări, nu doar interne, ci și internaționale, și un grad ridicat de impredictibilitate, am speranța că nu vom asista la propuneri de suprareglementare motivată electoral a acestui sector. Este esențial ca sistemul bancar să rămână un pilon solid de susținere al creșterii economiei românești, pentru că altfel impactul negativ care ar rezulta, nu doar în plan economic, ci și social, ar fi unul extrem de amplu. Cred că suntem toți în acord că un astfel de scenariu trebuie evitat.
- Ordinul Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor privind modalitatea de calcul a ratelor aferente creditelor acordate consumatorilor, prin care ANPC a sancționat băncile în mod vădit fără a avea o bază legală și uzitând o motivație total populistă, poate fi inclus pe o lungă listă de atacuri ”gratuite” la adresa industriei bancare. Citez din comunicatul de presă remis de ANPC: ”Dacă există sedii elegante, cămătăria poate avea alt nume. În perioada imediat următoare voi emite ordine de încetare a acestor practici și suntem pregătiți inclusiv de o luptă în instanță pentru miile de consumatori astăzi îngenuncheați de povara ratelor – Horia Constantinescu, președintele ANPC”. Decizia Autorității a fost deja suspendată de patru instanțe, deloc surprinzător având în vedere că ordinul respectiv nu avea nicio legătură cu matematica și logica. Cele două formule de calcul a scadențarului unui împrumut, respectiv în rate egale sau rate descrescătoare, sunt legale. Ați avut o reacție publică, în care ați subliniat că ordinul ANPC ”aduce și un prejudiciu de imagine băncilor”. Cum priviți astăzi această poveste, ce așteptări aveți și cum considerați că se poate repara acest prejudiciu de imagine?
- Privesc și azi acest subiect ca în prima zi. Este vorba de un atac intenționat și nefundamentat la adresa întregului sector bancar din România. Evoluțiile de până acum din instanțe susțin poziția noastră. Sunt convins că așa va fi și în faza deciziilor finale. Spun că sunt convins pentru că vorbim de o practică internațională, transparentă și extrem de clară în ce privește rambursarea creditelor în rate egale sau descrescătoare. Sunt modele aplicate în toate țările, recunoscute și validate ca atare, practicate și în România de zeci de ani.
Nu poți ca de pe o poziție de conducere a unei instituții publice să lansezi fără nici o răspundere și responsabilitate fake news-uri
Dincolo de disputa din Justiție, care se va pronunța pe fond, rămâne cea a prejudiciului de imagine, reputațional generat. Nu poți ca de pe o poziție de conducere a unei instituții publice să lansezi fără nici o răspundere și responsabilitate fake news-uri, care aruncă în aer munca noastră ca industrie de ani și ani de zile de construire a unei relații de parteneriere, bazată pe încredere, în relația cu consumatorii. Vom analiza pe mai departe toate pârghiile juridice prin care vom putea lupta pentru sancționarea acestei nedreptăți.
- Sunt multe voci în societate care analizează industria bancară din perspectiva ”profiturilor foarte mari” raportate de băncile din România. Cât adevăr există în această viziune și ce părere aveți dumneavoastră despre tevatura pe marginea profilui? Este profitul un indicator condamnabil sau un lucru rău pentru o economie?
- Important este ca întotdeauna profitabilitatea sectorială să fie analizată pe orizonturi de timp mai îndelungate, nu pe un an sau chiar pe doi. Pentru că altfel putem vorbi de anumite contexte specifice care conduc la o profitabilitate solidă, însă care la o analiză atentă se vede că vin în contrabalansarea unor ani, mai mulți, în care ratele de profitabilitate au fost mai mici.
Profitabilitatea băncilor este și un indicator al solidității sistemice și al capacității suplimentare de finanțare
Florin Dănescu, Asociația Română a Băncilor
Spre exemplu, rentabilitatea capitalului era cu aproape 50% mai mică în martie 2022 față de cea din martie 2023. Tot ca exemplu, aceeași rentabilitate a capitalului la finele lui 2014 era negativă, la peste -12%. Sigur că la fel ca în orice domeniu, capitalul privat urmărește generarea de profit. În cazul sistemului bancar, profitabilitatea este însă și un indicator al solidității sistemice și al capacității suplimentare de finanțare, cu impact benefic la nivel societal. Astfel, o mare parte din profitul băncilor se capitalizează în prezent, generând o resursă suplimentară pentru creditare.
- Dacă ne uităm la ultimii trei ani, am trecut peste o pandemie, suntem lângă un război, avem inflație și dobânzi mari, avem o criză energetică, provocări pe care băncile și consumatorii trebuie să le depășească. Cum arată industria bancară după această perioadă aglomerată de diverse crize inedite? Cum considerați că s-au comportat băncile în toată această perioadă și cum apreciați bilanțul sistemului bancar în această perioadă (2020-2022) plină de incertitudini?
- Perioada pandemică a adus numeroase provocări pentru sectorul bancar. Fie că ne referim la măsurile de siguranță sanitară pe care a trebuit să le implementăm ca industrie pentru a asigura menținerea funcționării în bune condiții a sucursalelor, la măsurile de sprijin pentru clienți promovate de fiecare instituție bancară atât de o manieră proactivă, ca și ca rezultat al moratoriilor, la asigurarea finanțării în continuare într-un context dificil a economiei și gospodăriilor, băncile au jucat un rol activ și important în limitarea impactului negativ al contextului pandemic pentru economia românească și pentru români. Iar toate eforturile interne ale băncilor au fost făcute fără a afecta soliditatea sistemului bancar.
Băncile s-au achitat cu bine ca sector de responsabilitățile pe care le au față de societatea românească și statul român
Spre exemplu, indicatorul de solvabilitate a crescut de la 20,37% în martie 2020, la debutul crizei pandemice, la 21,65% în martie 2023. Activele nete au crescut și ele cu 37,5% în aceeași perioadă, ajungând la 712 miliarde lei. Extrem de important, nivelul de neperformanță a rămas la valori scăzute în toată această perioadă. În martie 2023 față de martie 2020 avem o scădere a acestui indicator de la 3,94% la 2,73%. Sunt evoluții îmbucurătoare care arată că ne-am achitat cu bine ca sector de responsabilitățile pe care le avem față de societatea românească și statul român, reușind să ne consolidăm în același timp valorile principalilor indicatori. Mai mult, am accelerat, tot la nivel sistemic, procesele de implementare a soluțiilor digitale, am continuat să ne reinventăm în noua eră a bankingului, în beneficiul final al consumatorilor de produse și servicii bancare.
- Am observat că, în ciuda tuturor acestor provocări, creditarea a funcționat la parametri mult peste așteptări având în vedere condițiile date. Spuneați, în plină pandemie, într-un interviu acordat BankingNews că ”industria bancară din România a accelerat pe contrasens, pe o autostradă plină de riscuri și incertitudini mai mari și mai agresive decât oricând”. Probabil că lecția pe care am învățat-o în toată această perioadă este că economia românească are nevoie de susținerea băncilor pentru a menține un ritm de dezvoltare acceptabil și pentru a exploata cât mai multe din oportunități. În ultimele luni, începând cu toamna anului trecut, se observă o temparare accentuată a ritmului de creștere a creditării. Cum comentați situația creditării și care sunt previziunile dumneavoastră?
- Există o nuanță importantă aici. Creditarea bancară, ca întreg, a continuat să crească și în acest an. Creditele noi acordate populației și companiilor în T1 2023 au fost de peste 30 de miliarde de lei, în creștere cu aproape 8% față de aceeași perioadă a anului trecut. La creditele pentru populație avem într-adevăr o ușoară contracție a împrumuturilor accesate în aceeași perioadă, de la puțin peste 12 miliarde lei și echivalent lei la 11,7 miliarde.
Aici un rol principal a avut scăderea creditării în lei pentru populație în condițiile creșterii dobânzilor pe fondul inflației ridicate. Dar repet, ca întreg, creditarea totală a continuat să crească și în primul trimestru din acest an. Dacă evoluțiile din următoarele luni vor confirma trendul de reducere a ratei anuale a inflației, atunci sigur că și ratele de dobândă vor deveni mai atractive, ceea ce va impulsiona creditarea.
În România, un punct nevralgic al educației financiare a fost tratarea ei de mulți români ca ceva opțional, nu neapărat relevant și important pentru viața de zi cu zi
- Cum apreciați contribuția educației financiare la relația consumatori bănci și ce rol au instituțiile de credit în această privință? Care sunt direcțiile pe care societatea românească ar trebui să le urmeze pentru a garanta o cultură financiară minimă la nivelul fiecărui individ? De unde ar trebui să înceapă educația financiară și care este rolul acestui proces în conceptul de bunăstare? Care sunt punctele nevralgice în ceea ce privește mentalitatea românilor atunci când vine vorba despre bani și în ce fel se poate ajunge la o abordare și la o viziune mai puțin refractară?
- Contribuția educației financiare în dinamica relației consumatori – bănci se poate sumariza în susținerea creșterii gradului de bancarizare și de încredere al consumatorilor în bănci. Impactul pozitiv al îmbunătățirii gradului de educație financiară trebuie însă înțeles la un nivel cât mai apropiat de potențialul real al unei astfel de evoluții. Există numeroase studii care demonstrează relația de cauzalitate directă dintre creșterea gradului de educație financiară și cel al bunăstării populației.
Perioadele dificile, de criză economică, demonstrează și ele importanța educației financiare. Este mult mai ușor ca într-o societate cu un grad ridicat de educație financiară, procentul populației și companiilor mai bine pregătite să facă față dificultăților de context să fie mai mare decât în cazul statelor unde acest indicator este la un nivel mai scăzut. Iar acest lucru sigur că limitează și nevoia intervențiilor de sprijin din partea autorităților. În România, un punct nevralgic al educației financiare a fost tratarea ei de mulți români ca ceva opțional, nu neapărat relevant și important pentru viața de zi cu zi. Nimic mai greșit.
Oamenii vor să știe cât mai în concret, cu exemple clare, cum pot fi implementate principiile și valorile principale care stau la baza educației financiare
Educația financiară are un rol cheie în viața noastră de zi cu zi, de la formarea bugetului familiei, gestionarea și planificarea cheltuielilor, comportamentul de economisire șamd. Ea este importantă pentru toți oamenii, dar cu atât mai mult pentru cei din categorii vulnerabile, unde diferența în bine care poate fi realizată este extrem de mare. Această raportare eronată la educația financiară a început să se schimbe pe parcursul anilor. Iar industria bancară, atât la nivelul ARB, cât și prin demersuri individuale ale băncilor au contribuit prin proiectele de educație financiară derulate la susținerea acestei evoluții favorabile. Există o preocupare și a autorităților tot mai puternică în a sprijini avansul educației financiare și sper ca într-un termen cât mai scurt, Strategia Națională de Educație Financiară să fie finalizată și implementarea ei să înceapă.
- Cum s-a schimbat abordarea băncilor raportându-se la toate proiectele de educație financiară derulate până în prezent, ce a învățat industria bancară și implicit ce a aplicat în activitatea de zi cu zi după feedback-ul primit?
- În baza proiectelor de educație financiară derulate la nivelul ARB, pot să vă spun că cel mai important element de feedback pe care l-am primit a fost cel al reacțiilor extrem de pozitive pentru aceste demersuri. Indiferent de segmentul de public pe care l-am adresat interesul a fost foarte ridicat, dezbaterile au fost interactive, am răspuns la multe întrebări și multe curiozități.
Românii sunt astăzi mult mai responsabili în procesul de contractare al creditelor, ceea ce este o veste bună pentru societatea românească
De asemenea, dincolo de noțiunile teoretice, oamenii vor să știe cât mai în concret, cu exemple clare, cum pot fi implementate principiile și valorile principale care stau la baza educației financiare. Ca atare, ne-am adaptat mesajele, prezentările în acest sens și am extins permanent sfera proiectelor pe care le implementăm.
- Creditul, între voință și putință! Accesarea unui împrumut este întotdeauna o provocare pentru fiecare dintre noi. Sunt multe necunoscute și temeri pe care le experimentează un om înainte de acordarea finanțării. Au învățat românii să discearnă între dorința de a-și finanța un proiect și capacitatea de a susține această investiție?
- În mod cert nivelul de educare în accesarea unei creditări bancare a cunoscut o evoluție favorabilă. Iar acest lucru poate fi observat și în evoluția pozitivă din ultimii ani a gradului de neperformanță. Fie că vorbim de impactul activităților de educație financiară, dar și, de ce să nu o spunem, și de impactul crizelor economice pe care România le-a traversat, românii sunt astăzi mult mai responsabili în procesul de contractare al creditelor, ceea ce este o veste bună pentru societatea românească.
Sursa: click aici
[/vc_column_text][/vc_column][/vc_row]
