Interviu cu Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor – ARB
Situaţia din sector vine pe fondul războiului de la graniţă, al măsurilor pandemice şi al inflaţiei
Sistemul bancar din România este solid şi rezilient şi poate să-şi îndeplinească mandatul implicit pe care îl are, susţine Gabriela Folcuţ, Directorul Executiv al Asociaţiei Române a Băncilor – ARB. Aceasta precizează, într-un interviu, că piaţa imobiliară trece printr-o perioadă de impredictibilitate, pe fondul războiului de la graniţă, al măsurilor post pandemice şi al inflaţiei. Din perspectiva achiziţiei de locuinţe prin credit, băncile au acoperit cererile de credite ca într-o perioadă normală, ne-a mai spus, printre altele, Gabriela Folcuţ.
Reporter: Cum rezistă sistemul bancar provocărilor care au luat naştere ca urmare a războiului de la graniţă?
Gabriela Folcuţ: Sistemul bancar din România este solid şi rezilient şi poate să-şi îndeplinească mandatul implicit pe care îl are. Indicatorii de solvabilitate şi lichiditate plasează sectorul bancar în rândul celor mai solide din UE. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 21,73% în luna decembrie 2022. Gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante era de 66% la finele anului 2022, mult mai ridicat faţă de media europeană.
Creditele noi acordate de băncile din România populaţiei şi companiilor în anul 2022 s-au cifrat la 126,7 miliarde lei, creşterea faţă de anul 2021 fiind de peste 14%. Companiile sunt cele care au impulsionat creditarea şi au absorbit aproximativ 60% din finanţările noi oferite de sistemul bancar sectorului neguvernamental. La nivel de sold s-a observat o decelerare a ritmului de creditare, însă o analiză completă a creditării trebuie să aibă în vedere şi volumul creditelor noi. Implicarea băncilor în operaţionalizarea unei părţi din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, preconizată să demareze anul acesta, este unul dintre elementele care potenţează creşterea economică.
Sistemul bancar a soluţionat toate provocările apărute în contextul războiului de la graniţă, inclusiv momentele mai puţin plăcute când au existat retrageri mai mari de numerar pe fondul impactului emoţional de moment al războiului.
După o perioadă îndelungată de fake news-uri, recomandarea pe care o reiterez este ca toţi să ne luăm informaţia din surse oficiale, de la instituţiile abilitate să emită o informare şi nu de pe reţelele sociale sau de la persoane neavizate şi care nu sunt angajaţi în cadrul instituţiilor responsabile.
Reporter: Ce efecte resimt băncile în zona creditelor acordate ca urmare a creşterii dobânzilor? A crescut rata de neperformanţă şi cu cât?
Gabriela Folcuţ: Rata creditelor neperformante a continuat trendul descendent, fiind de 2,65% la finele anului 2022. Această tendinţă a fost favorizată şi de sprijinul acordat de sistemul bancar clienţilor care au întâmpinat dificultăţi financiare temporare în contextul crizelor suprapuse. În ultimii trei ani, aproximativ 800.000 de clienţi debitori ai băncilor, în mod special persoanele fizice, au beneficiat de măsurile de restructurare implementate, cea mai cunoscută fiind amânarea la plată. Clienţii care în prezent întâmpină dificultăţi financiare la plata creditelor pot merge să discute cu banca la care au contractat împrumuturile să găsească soluţiile optime pentru situaţia lor. Partea pozitivă este că avem semnale care indică o decelerare a ratei inflaţiei, ceea ce înseamnă că vor urma scăderi ale dobânzilor.
Băncile au reversat unele provizioane constituite în perioada pandemiei, când riscul de neplată era mai ridicat. Chiar şi Banca Naţională a României evaluează riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental ca fiind un risc sistemic moderat, nefiind un risc sistemic ridicat.
Reporter: Cu ce sentiment a început anul piaţa bancară şi ce perspective are sectorul pentru anul în curs?
Gabriela Folcuţ: Harta riscurilor la adresa stabilităţii financiare, elaborată de Banca Naţională a României, include ca riscuri sistemice severe incertitudinile la nivel global în contextul crizei energetice şi al războiului din Ucraina şi deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne, inclusiv ca urmare a evoluţiilor geopolitice regionale şi internaţionale.
Riscul privind întârzierea reformelor şi a absorbţiei fondurilor europene, în special prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă este cotat de Banca Naţională ca un risc sistemic ridicat, iar riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental este un risc sistemic moderat, aşa cum am mai amintit.
Aceste riscuri la adresa stabilităţii financiare nu reprezintă noutăţi, în sensul că s-au regăsit şi anul trecut, însă de gradul de materializare a acestora depinde şi evoluţia economiei şi, implicit, a sectorului bancar.
Pentru anul 2023, există o zonă de impredictibilitate, astfel că este posibil să asistăm la continuarea trendului de decelerare a ritmului de creştere a creditării, cel puţin pentru o scurtă perioadă. Aceasta este generată în special de situaţia conflictului de la graniţele României, de creşterea dobânzilor la credite pe fondul inflaţiei ridicate, chiar dacă premisele par favorabile unei scăderi de dobânzi.
Anul trecut am afirmat că era banilor ieftini a apus, cel puţin în acea conjunctură a crizelor suprapuse pe care le traversam, fie că vorbim de criza pandemică, criza energetică şi inflaţionistă, dar şi de cea legată de războiul din Ucraina. Perspectivele privind continuarea trendului de decelerare a ratei inflaţiei, după două luni de reducere, până la nivelul de 15,1% în luna ianuarie, creează premisele privind reducerea dobânzilor.
Astfel că sistemul bancar a început anul cu un sentiment pozitiv alimentat atât de decelerarea ratei inflaţiei, cât şi de perspectivele de dezvoltare a economiei României, prin implicarea în operaţionalizarea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă.
Reporter: Cum percepe sistemul bancar evoluţia inflaţiei, accentuarea crizei energetice şi mişcările de politică monetară ale BNR?
Gabriela Folcuţ: Mandatul băncilor centrale este în continuare unul dificil, în condiţiile în care presiunile inflaţioniste sunt de natură exogenă, chiar dacă există premisele favorabile de care vorbeam. În paşi cadenţaţi, băncile centrale au crescut dobânzile de politică monetară pentru a tempera inflaţia, dar cu grija necesară pentru a nu exercita o presiune prea amplă asupra economiilor, astfel încât să nu asistăm la decelerări prea abrupte ale ritmului de creştere economică sau chiar recesiuni. În România cred că ajustarea tabloului de politică monetară s-a realizat optim. Avem creştere economică de 4,8% şi o inflaţie în scădere. Pe termen scurt şi mediu, sunt aşteptate ajustări în jos ale dobânzii de politică monetară, chiar dacă acest aspect nu se va întâmpla imediat şi nu cu amplitudini mari. Mai avem de aşteptat, dar important este că rata prognozată a inflaţiei este de 7% pentru finele acestui an, cu un interval de incertitudine de +/-2%.
Reporter: Care a fost parcursul dobânzilor la credite/depozite, în sistem, în 2022?
Gabriela Folcuţ: În pofida creşterii inflaţiei, dar şi a dobânzii cheie, nivelul dobânzii medii la creditele noi pentru locuinţe în lei se situa la mai puţin de jumătate din nivelul inflaţiei, la 7,41%, în luna decembrie 2022. Pentru creditele ipotecare aflate în sold, dobânda medie era 7,52%, în condiţiile în care inflaţia era de 16,4%. În ceea ce priveşte dobânda la creditele de consum existente în sold, aceasta se situa la 10,78% în luna decembrie, fiind sub nivelul inflaţiei. Indicele ROBOR se plasează acum la acelaşi nivel cu dobânda de politică monetară şi la mai puţin de jumătate faţă de nivelul inflaţiei. IRCC a crescut de la 1 ianuarie 2023, până la 5,71%, acesta înregistrând o întârziere de aproape 6 luni în ceea ce priveşte reflectarea nivelului dobânzilor. Nici dobânzile la creditele în euro nu fac notă discordantă.
La creditele ipotecare noi în euro, dobânda medie era de 5,31% în decembrie, pentru că şi Banca Centrală Europeană a fost nevoită, la fel ca BNR, să majoreze dobânda de politică monetară. La depozitele în lei constituite de populaţie, nivelul dobânzii era de 7-8%, în funcţie de perioadă. Constatăm că dobânda medie la un credit ipotecar în lei era aceeaşi sau chiar mai jos ca cea în cazul unui depozit în lei.
Reporter: Care va fi evoluţia dobânzilor la credite, dar şi la depozite, în acest an?
Gabriela Folcuţ: ROBOR-ul înregistrează deja scăderi cu paşi timizi, ceea ce înseamnă că unii clienţi ar putea beneficia de reduceri ale ratelor, de amplitudini mici, la indexarea la 3M/6M. Acest aspect s-ar putea întâmpla să continue dacă vom avea în continuare lichiditate crescută, dacă inflaţia va continua trendul descendent şi nu se materializează vreun risc major prevăzut sau nu. Veştile bune privind scăderea importantă a dobânzilor pe care le plătesc clienţii la creditele cu dobândă variabilă vor veni abia în momentul în care va fi temperată inflaţia şi va fi ajustată în jos dobânda de politică monetară. Iar IRCC va avea acea întârziere în a reflecta nivelul dobânzilor din piaţă, în cazul acestuia mai urmează creşteri.
Începând cu luna aprilie, nivelul IRCC va fi de aproape 6% la calculul ratelor consumatorilor legaţi de IRCC pentru trimestrul al doilea din 2023.
Reporter: Cum apreciati piaţa imobiliară în acest moment? Cum a evoluat cererea de credite imobiliare/ipotecare în ultimul an şi ce estimari aveţi în domeniu?
Gabriela Folcuţ: Piaţa imobiliară trece printr-o perioadă de impredictibilitate, pe fondul războiului de la graniţă, al măsurilor post pandemice şi al inflaţiei. Din perspectiva achiziţiei de locuinţe prin credit, băncile au acoperit cererile de credite ca într-o perioadă normală.
Creditele noi pentru locuinţe accesate de populaţie au ajuns la un nivel record în 2022, peste nivelul de dinaintea crizei financiare trecute, totalizând aproape 25 miliarde lei. Creditele noi în euro pentru locuinţe au accelerat în 2022, apetitul de accesare fiind stimulat de nivelul dobânzilor, cu toate că şi acolo se înregistrează creşteri. Indicatorul loan-to-value (LTV) mediu pentru creditele noi accesate a fost de 68%. Se va menţine tendinţa de creştere a creditării pentru anul în curs, chiar dacă ritmul de creştere este posibil să nu fie similar cu cel din 2022.
Reporter: Ce programe de educaţie financiară derulaţi?
Gabriela Folcuţ: Creşterea nivelului de educaţie financiară în plan naţional reprezintă o prioritate convergentă pentru noi toţi, ca instituţii din zona publică şi privată. Educaţia financiară şi digitală reprezintă un pilon strategic al Asociaţiei Române a Băncilor şi acest aspect este reflectat şi în ponderea bugetului alocat pentru aceste programe.
Industria bancară contribuie la formarea profesorilor şi, implicit, a tinerei generaţii pentru creşterea gradului de educaţie financiară. Prin efectul de multiplicare, aproximativ 200.000 de elevi au beneficiat de informaţii complete de educaţie financiară şi digitală prin intermediul celor două cursuri pe care le desfăşurăm. Amintesc câteva din programele de educaţie financiară şi digitală desfăşurate anul trecut care au continuitate şi anul acesta:
– Cursul de educaţie economică pentru clasa a VIII-a prin intermediul căruia sunt formaţi profesorii pentru a preda disciplina obligatorie „Educaţie socială” elevilor de clasa a VIII-a.
– ARB pregăteşte grupe de formatori specializaţi, cadre didactice din şcoli şi licee, prin parcurgerea şi absolvirea programului „Educaţie şi competenţă bancară pentru profesori”.
– Pastila de bunăstare, pastile video de educaţie financiară şi digitală difuzate la TV, pentru care a fost atins un public de 600.000 de telespectatori în cadrul campaniei #Dreptullabanking.
– Campanie de educaţie financiară la metrou – Românii au fost invitaţi, timp de o săptămână, să îşi testeze cunoştinţele de educaţie financiară în cadrul campaniei #Dreptullabanking. Aproximativ 22,5% dintre cei peste 4.000 de participanţi au oferit răspunsuri corecte la peste 80% din întrebări. Anul acesta campania se va desfăşura la Iaşi, la mall.
– European Money Quiz – peste 2.700 de elevi cu vârsta între 13-15 ani din peste 180 de şcoli, licee şi colegii la nivel naţional au participat la finala naţională a European Money Quiz de anul trecut. Elevii din România au ocupat locul 7 la finala europeană, la care au participat elevi din 29 de state.
– ARB a lansat împreună cu Poliţia Română şi Directoratul Naţional de Securitate Cibernetică un program de educaţie digitală Sigurantaonline.ro, destinat adulţilor şi copiilor.
– Educatiefinanciară.info, site-ul nostru de educaţie financiară din care peste 200.000 de adulţi au asimilat informaţii.
– Tabăra Urbană – Banca Naţională a României, Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociaţia Română a Băncilor şi Ministerul Finanţelor au organizat Tabăra Urbană la nivel naţional în 8 oraşe în anul 2022.
– Economic HUB- Banca Naţională a României şi Asociaţia Română a Băncilor au desfăşurat, începând cu luna mai 2022, ediţia a II a programului naţional dedicat antreprenorilor prin organizarea de seminare în teritoriu.
– FinClub – un program de educaţie financiară organizat de ASF, BNR, MF şi ARB destinat elevilor de liceu din clasele X-XII, pasionaţi de piaţa financiară. Tematica întâlnirilor acoperă subiecte ce ţin de cunoaşterea şi aprofundarea noţiunilor şi conceptelor financiare.
Reporter: Este pregătit sectorul bancar pentru o nouă criză economică?
Gabriela Folcuţ: În luna februarie s-a împlinit un an de la declanşarea războiului din Ucraina, consecinţele economice şi sociale fiind resimţinte din plin la nivel european. Pentru anul acesta este aşteptată decelerarea ritmului de creştere economică în plan naţional, comparativ cu anul 2022 când PIB-ul a avansat cu 4,8%, şi există un risc de recesiune în cazul unor state europene.
Sistemul bancar este pregătit să facă faţă provocărilor endogene sau exogene şi consider că trebuie stimulată capacitatea sectorului bancar de a finanţa nevoile companiilor, ale populaţiei şi statului român printr-un nivel crescut de predictibilitate. Orice deviaţie de la principiul predictibilităţii nu este indicată. În pofida crizelor suprapuse, nu mă aştept la o criză economică severă, cel puţin nu în contextul riscurilor care se manifestă la momentul acesta.
Reporter: Mulţumesc!
Sursa: aici
