Despre noile tehnologii şi reglementări din industria financiar-bancară
Noile reglementări, proiectele comunităţii financiar-bancare şi adoptarea accelerată a noilor tehnologii au fost principalele teme dezbătute în cadrul celei de-a patra ediţii a SWIFT Business Forum România, organizată la data de 7 noiembrie la Hotelul Intercontinental din Bucureşti, de Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi SWIFT, cu sprijinul Allevo şi Finmedia.
Forumul a fost deschis de Rodica Tuchilă, director în cadrul ARB, preşedinte al Grupului Utilizatorilor SWIFT din România: „Am iniţiat acest eveniment în 2010 pentru a constitui o platformă de dezbatere a proiectelor importante pe care comunitatea financiar-bancară le derulează şi a provocărilor pe care industria trebuie să le depăşească. Suntem acum la ediţia a 4-a şi cel mai important lucru pe care l-am realizat este comunitatea formată în jurul acestui forum.”
Trebuie să ţinem pasul cu tehnologia
Radu Graţian Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor, a precizat că SWIFT celebrează în 2013 evenimente importante, precum 40 de ani de la înfiinţare, 10 ani de la prima ediţie a Standards Forum, dar şi 21 de ani de când primele bănci din România au devenit membre SWIFT. „Sistemul bancar este unul dintre cele mai importante active ale României. Suntem probabil singura ţară din Europa în care statul nu a investit nici un ban pentru a salva sistemul bancar, fapt datorat unei supravegheri foarte stricte a băncii centrale, dar şi încrederii acţionarilor băncilor străine, care au investit masiv pentru a-şi capitaliza subsidiarele de aici. Este, de asemenea, rezultatul faptului că sistemul bancar românesc a stat deoparte de aşa-numitele operaţiuni toxice şi, de ce nu, a unui management foarte bun. Ţara are un potenţial mare, ce aşteaptă să fie exploatat (dacă ne gândim doar la cele 40 de miliarde de euro sub formă de fonduri europene ce vor fi alocate de anul viitor), sistemul bancar e solid şi de încredere, chiar dacă avem încă o serie de provocări în viitor. Din punct de vedere tehnic, trebuie să ţinem pasul cu tehnologia, SWIFT fiind una dintre infrastructurile importante pentru sectorul financiar-bancar”, a spus reprezentantul bancherilor.
3 teme preocupante pentru lumea financiar-bancară
Christian Kothe, Head of Central and Eastern Europe SWIFT, a menţionat că, dacă până acum am fost preocupaţi mai mult de problemele de reglementare apărute după criza din 2008, acum se vorbeşte din nou despre orientarea băncilor spre clienţi şi crearea unui business sustenabil, nu doar cât mai profitabil, cum se întâmpla înainte. Trei teme importante se dezbat în lumea financiar-bancară: noile reglementări, excelenţa operaţională şi dependenţa industriei de tehnologie, de faptul că există alţi jucători care au interese complet diferite în încercarea de a schimba tehnologia folosită în prezent de bănci pentru serviciile oferite clienţilor. În contextul în care suntem în era tehnologică, subiectul criminalităţii cibernetice este de asemenea dezbătut pe larg.
Marc Pomes Bordedebat, Senior Business Consultant Cash Management&Treasury UTSIT, a amintit că mai e puţin timp până la termenul limită, 1 februarie 2014, de trecere la plăţile SEPA pentru schemele credit transfer şi debit direct în zona euro. „Se ştie că nu există un plan B, de aceea trebuie să fim pregătiţi până la această dată, deopotrivă furnizori şi utilizatori ai serviciilor de plăţi. Ultimele cifre de la Banca Centrală Europeană privind migrarea la SEPA arată că în cazul transferurilor SEPA, migrarea a trecut de 50%, iar in cazul debitului direct a depăşit 30%”, a precizat el.
Tranzacţiile electronice de valori mari, în continuă creştere
Răzvan Vartolomei, directorul departamentului de plăţi din cadrul BNR, a făcut o prezentare a sistemului de plăţi din România, cu ultimele statistici, din care rezultă că valoarea tranzacţiilor prin sistemul ReGIS de valori mari a crescut în 2012 de la 6,3 la 7,6 miliarde lei. În privinţa volumelor de tranzacţii în euro prin sistemul Target2 – România, acestea au înregistrat o scădere de la 23 miliarde euro în iulie 2013 la 17 miliarde în iulie 2013.
Oficialul BNR a vorbit de asemenea despre Target2Securities (T2S), o platformă de compensare integrată furnizată de Eurosistem. Depozitarul Central se va conecta la T2S în primul val din 22 iunie 2015 pentru compensarea tranzacţiilor cu titluri în euro, iar ca operator al Target2-Romania, BNR va furniza serviciile de compensare în euro pentru băncile româneşti.
Întrebat dacă plăţile electronice au mai câştigat teren sau numerarul este în continuare preferat, Vartolomei a confirmat faptul că banii cash sunt tradiţional preferaţi pentru plăţi, deşi volumul şi valoarea plăţilor electronice sunt în continuare în creştere, după o scurtă perioadă de scădere în primii doi ani de după izbucnirea crizei din 2008. Din studiile realizate de BNR rezultă că numerarul este în continuare foarte utilizat, în proporţie de 80-90% în cadrul plăţilor uzuale între persoane fizice, ceea ce înseamnă un mare potenţial de creştere a tranzacţiilor electronice.
Băncile trebuie să se pregătească pentru noi concurenţi
Mirela Iovu, vicepreşedinte la CEC Bank , a prezentat stadiul noilor reglementări cu privire la serviciile de plăţi. Este vorba de noile regulamente privind trecerea la plăţile SEPA, obligatorii pentru zona euro din 1 februarie 2014 în privinţa SEPA Credit Transfer (SCT) şi SEPA Direct Debit (SDD). Pentru ţările din afara zonei euro, plăţile SEPA vor fi obligatorii începând cu 31 octombrie 2016. Ea a prezentat, de asemenea, noutăţile pe care le aduce revizuirea Directivei Serviciilor de Plăţi (PSD2), prin îmbunătăţirea nivelului de accesibilitate a tuturor părţilor implicate în domeniul plăţilor şi deschiderea pieţei către noi jucători, băncile trebuind să fie pregătite pentru a face faţă unor noi concurenţi din afara sistemului.
Depozitarul Central intră în sistemul european unic de compensare
Adriana Tănăsoiu, director general la Depozitarul Central, a spus că lumea financiar-bancară devine tot mai mult un loc al colaborării şi inovării, nu doar un spaţiu pentru concurenţă: „În lumea depozitarilor avem chiar un nou termen. Noi spunem că depozitarii concurează, dar în acelaşi timp colaborează unii cu alţii, aşa că acum avem aşa-numita coopetition. Şi noi ne confruntăm cu schimbările provocate de noile reglementări, dar şi de schimbările operaţionale. Vorbim de crearea unui sistem european unic de compensare, Target2Securities, derulat de către Banca Centrală Europeană”.
Plăţile instant sunt covorul roşu pentru plăţile mobile
Ionel Dumitru, consilierul preşedintelui Transfond, a vorbit, printre altele, despre noul sistem de plăţi instant, ce va fi disponibil, din 2015, 24 de ore din 24, 7 zile din 7, timpul de realizare a tranzacţiei fiind de 15 secunde. Compensarea se va face de două ori pe zi, însă ceea ce este specific pentru noul sistem este că fiecare plată va fi creditată instant în contul creditorului, a beneficiarului, iar banca va primi banii după compensare, ceea ce este diferit de actualele proceduri.
„Anticipăm că lansarea va fi în 2015. Sistemul este complet asigurat cu lichiditate, deci fiecare bancă trebuie să-şi asigure poziţia permanent si va trebui să deschidem sistemul spre noi dezvoltări, precum plăţile cu telefoanele mobile şi internet”, a spus el.
Plăţile prin reţelele sociale ameninţă monopolul băncilor
Sorin Guiman, directorul general Allevo a fost de acord că noile tehnologii schimbă atât comportamentul oamenilor, cât şi practicile de afaceri cu care eram obişnuiţi, astfel că furnizorii de servicii şi de produse trebuie să se adapteze noilor realităţi în care oamenii îşi schimbă comportamentul: „Cred că impactul este uriaş, iar lumea devine cu adevărat foarte interesantă.”
Mircea Mihăescu, director IT Strategy and Technology Innovation la Sberbank (Rusia), a spus că noile reţele sociale permit şi dezvoltarea de servicii financiare, precum trimiterea de bani între prieteni, credite tip P2P (peer-to-peer) şi chiar micro-creditare: „Există deja aproape 50 de companii care oferă credite tip peer-to-peer şi câteva sute de instituţii de microcreditare, toate înfiinţate în ultimii ani. Este foarte uşor să oferi aceste servicii financiare acum, şi încă nu vorbim de bitcoin, de aceea băncile şi-ar putea pierde monopolul plăţilor în viitorul apropiat”.
