Provocări și amenințări la adresa sistemului bancar din România
Radu Grațian Ghețea, Președintele Consiliului Director al ARB, Piața Financiară, octombrie 2012
Contextul internaţional dificil, riscul de credit şi reducerea volumului resurselor provenite din exterior, în condiţiile adoptării unor măsuri de dezintermediere financiară de către unele bănci europene, sunt principalele provocări la adresa sistemului bancar românesc.
Incertitudinile privind soluţionarea durabilă a crizei datoriilor suverane din zona euro pe fondul înrăutăţirii perspectivelor eco nomice la nivel mondial şi discuţiile actuale purtate la nivel european privind implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară în zona euro şi, probabil, pentru alte state europene din afara zonei euro care pot să adere voluntar, generează o serie de preocupări – provocări pentru piaţa financiară.
La toate acestea se adaugă implementarea prevederilor Noului acord privind cerinţele de capital – Basel III care stabileşte, în principal, noi cerinţe de capital pentru instituţiile de credit, precum şi noile reglementări care se intenţio nează a se emite pe zona creditării în valută a companiilor. În scenariul unui climat financiar internaţional relativ dificil, adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate impuse de prevederile Basel III ar putea conduce, pe termen mediu, la restrângerea expunerilor. Asigurarea creşterii factorului de capital va restrânge practic din capacitatea de creditare a eco –
nomiei reale. O eventuală restrângere a capacităţii de creditare la nivel european va exercita presiune pe revirimentul economiei, care are nevoie de creditare pentru a se revitaliza. În acest scenariu, companiile care vor să se extindă prin creditare vor avea de suferit.
Trebuie menţinute nivelurile de solvabilitate şi provizionare, cheltuielile cu pro vizionarea având cea mai importantă pondere în totalul cheltuielilor efectuate de bănci. Acest factor va conduce, probabil, la înregistrarea unui rezultat net negativ la nivel de sistem, pentru cel de-al treilea an consecutiv.
Una dintre provocări este riscul de credit, în condiţiile în care creditele neperformante sunt aşteptate să crească în continuare, de la nivelul de 16,8% în luna iunie 2012. Băncile vor fi obligate să constituie noi provizioane, ceea ce va eroda profiturile instituţiilor de credit, iar în unele cazuri este posibil să se
impună suplimentarea capitalului. Provizioanele constituite de bănci se cifrează la aproximativ 8 miliarde de euro la fineleprimului semestru din 2012. Angajamentul acţionarilor instituţiilor de credit, materializat prin creşterea capitalizării siste mului bancar, a asigurat menţinerea adecvării capitalului la
niveluri confortabile, indicatorul de solvabilitate înregistrat fiind de 14,66% în luna iunie 2012, în condiţiile în care la nivel european minimul reglementat este de 8%.
Impactul crizei asupra rezultatelor financiare şi intrarea în insolvenţă a unui număr important de companii menţine o atitudine prudentă în ceea ce priveşte creditarea. Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele opt luni ale acestui an este de 11.068. Instituţiile de credit din România sunt implicate activ în redactarea amendamentelor la legislaţia privind insolvenţa alături de consultanţii desemnaţi de Ministerul Justiţiei.
Activitatea este menită să conducă la adoptarea Codului Insolvenţei, care va integra coerent toate reglementările din această materie.
Nu trebuie să excludem posibilitatea ca volumul resurselor provenite din exterior să nu mai fie atât de generos – având în vedere posibilele evoluţii externe –, ca atare ar trebui identificate surse alternative pentru a susţine creditarea. Băncile româneşti ar putea, eventual, să emită obligaţiuni ipotecare pentru a-şi finanţa portofoliile de credite şi a-şi echilibra activele pe maturităţi mai lungi.
Îmi exprim speranţa ca transpunerile directivelor europene referitoare la activitatea bancară în legislaţia naţională să nu ridice probleme, armonizarea legislaţiei europene însemnând aplicarea în acelaşi fel în toate ţările UE având în vedere intenţia de creare a unei pieţe integrate a serviciilor financiare la nivel comunitar.
