Accesul IMM la finanțare rămâne preocupant
Florin Dănescu, Președinte Executiv, ARB, Piața Financiară – noiembrie 2012
Sistemul bancar este principalul finanţator al economiei româneşti, asigurând aproximativ 91% din finanţarea economiei reale, în condiţiile în care la nivel european finanţarea economiei prin credite bancare este de 75%, iar în SUA dependenţa de creditare este de doar 25%. O economie care se finanţează preponderent prin credite bancare, cum este cea a României, va avea mai mult de suferitca urmare a implementării Basel III, care stabileşte noi cerinţe de capital pentru instituţiile de credit, comparativ cu alte economii dependente de finanţarea prin pieţele de capital.
Adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate impuse de prevederile Basel III ar putea conduce la restrângerea expunerilor, scăzând interesul instituţiilor de credit pentru finanţarea IMM-urilor. Asigurarea creşterii factorului de capital va restrânge din capacitatea de creditare a economiei reale. Asociaţia Română a Băncilor, alături de alte asociaţii bancare europene şi de grupuri bancare, a efectuat demersuri la Parlamentul European şi Comisia Europeană privind modificarea formei propunerii de reglementare.
În contextul existenţei unor semnale divergente privind redresarea economică la nivel mondial, consider că rămâne preocupant accesul IMM-urilor la finanţare, având în vedere că acest sector generează cea mai mare parte a cifrei de afaceri. Finanţarea sectorului IMM-urilor a avansat modest în perioada de criză, ponderea IMM-urilor cu credite fiind de 21% din IMM-urile active.
Provocările la adresa sistemului bancar sunt în cele din urmă preluate de mediul de business. Fie că vorbim de reglementarea Basel III, de contextul internaţional dificil, de restrângerea expunerilor, de riscul de credit sau de impactul regulamentului privind creditarea în valută a IMM-urilor, toate vor
conduce la constrângeri şi mai ample pentru mediul de business.
Având ca scop gestionarea adecvată a riscurilor, aplicarea recomandărilor Comitetului European de Risc Sistemic prin care este urmărită descurajarea creditării în valută pe zona entităţilor nefinanciare care nu obţin venituri în valută va reduce din capacitatea de creditare. Cel puţin în faza de proiect, regulamentul prevedea că în procesul de determinare a capacităţii de rambursare a entităţii nefinanciare care nu obţine venituri în valută se va ţine cont de valorile pentru şocul pe curs de schimb – 35,5% EUR, 52,6% CHF, 40,9% USD şi pentru şocul pe rata dobânzii – 0,6 puncte procentuale pentru toate
monedele.
Comunitatea bancară mizează pe faptul că prevederile noului regulament vor ţine cont de necesarul de creditare al întreprinderilor mici şi mijlocii şi de impactul pe care l-ar provoca asupra economiei. Restrângerea capacităţii de împrumut a IMM-urilor va exercita presiune pe revirimentul economiei.
Reticenţa băncilor în creditare este de înţeles. Rata creditelor neperformante pe sectorul IMM era în iulie 2012 de 23,2%, întimp ce la nivelul corporaţiilor rata de neperformanţă era de 4,3%. Impactul crizei asupra rezultatelor financiare, creditele neperformante înregistrate atât pe segmentul clienţilor persoane fizice cât şi juridice şi intrarea în insolvenţă a unui număr important de companii menţine o atitudine prudentă în ceea ce priveşte creditarea. Numărul firmelor intrate în insolvenţă în primele nouă luni ale acestui an este de 12.263. Rezultatul? Creşterea volumului provizioanelor pe care instituţiile de credit au fost nevoite să le constituie.
Volumul provizioanelor constituite de bănci depăşeşte 8 miliarde de euro. Băncile au restructurat o parte dintre creditele celor aflaţi în dificultate, însă capacitatea de re venire în urma procesului de restructurare depinde integral de debitor, climatul economic actual fiind dificil pentru mediul de afaceri, cele mai afectate fiind IMM-urile.
În procesul de creditare, băncile se vor orienta cu predilecţie spre zonele indicate de strategiile proprii de dezvoltare, iar în acest proces vor ţine cont de reglementările existente sau care urmează să impacteze linia respectivă de business.
Susţinerea pe scară cât mai largă a bussinessurilor care s-au adaptat crizei prin utilizarea mecanismelor specifice ale garantării şi contragarantării este o soluţie. Mobilizarea pieţei financiar bancare, prin oferirea de instrumente specifice de garantare şi contra garantare care să genereze creşterea încrederii în sectorul IMM, ar avea un impact asupra economiei prin creşterea exporturilor şi numărului locurilor de muncă.
