Trebuie să menținem un optimism moderat
Radu Grațian Ghețea, Președintele CD al ARB, Președinte CEC Bank – Piața Financiară, decembrie 2012
Corelarea efectelor dependenţei economiei României de economiile europene şi interdependenţei mediului de business autohton de sistemul bancar determină ca analiza perspectivelor pentru anul 2013 să indice menţinerea unui optimism moderat. Nu există, cel puţin până la acest moment, indicii pentru o evoluţie potenţială mai nefavorabilă comparativ cu anul în curs.
Corelarea efectelor dependenţei economiei României de economiile europene şi interdependenţei mediului de business autohton de sistemul bancar determină ca analiza perspectivelor pentru anul 2013 să indice menţinerea unui optimism moderat. Nu există, cel puţin până la acest moment, indicii pentru o evoluţie potenţială mai nefavorabilă comparativ cu anul în curs.
Absenţa revirimentului economiei zonei euro face imposibilă soluţionarea crizei datoriilor suverane din UE. Constrângerile sunt cu atât mai ample cu cât sunt voci care se opun măsurilor de austeritate adoptate de statele cu datorii suverane excedentare, iar rata şomajuluieste deja exorbitantă în anumite ţări. Este de dorit ca oficialii europeni să facă front comun însoluţionarea crizei datoriilor suverane, exacerbarea efectelor crizei sau posibilitatea existenţei unei noi crize prelungind starea de neîncredere şi, evident, creşterea nemulţu mirilor în plan social.
Reculul economiei din zona euro întrimestrul trei, fiind vorba de recesiune tehnică după o contracţie economică de 0,1%, şi menţinerea unei creşteri economice modeste de doar 0,1% în Uniunea Europeană alături de producţia agricolă foarte slabă din acest an sunt principalii factori ai scăderii Produsului Intern Brut al României în trimestrul al treilea, de 0,6% comparativ cu perioada similară a anului trecut şi de 0,5% faţă de trimestrul doi.
Probabil că anul acesta economia României va stagna sau vaînregistra o creştere reală de aproximativ 0,5%,ţinând cont de contextul economic internaţionaldificil şi de rezultatele unui an agricol slab. Proiecţia avansului PIB-ului României pentru anul 2013 este de 1-2%. Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană este de 70%, iar în condiţiile în care se doreşte orientarea de creştere spre cerere externă, trebuie să ne orientăm către pieţe din afara UE pentru a contracara efectele unei cereri mai reduse din partea statelor din zona euro.
Miza este atragerea fondurilor europene. Trebuie fluidizat mecanismul de atragere a fondurilor europene, sectorul bancar fiind interesat să participe la acest proces. Avem nevoie de stabilitatea mediului de afaceri şi de creşterea încrederii. Dacă economia României nu merge bine, cele care vor suferi vor fi IMM-urile şi băncile prin gradul ridicat de neperformanţă. Iar acest fapt exercită presiune pe susţinerea economiei prin credite.
Una dintre provocări este riscul de credit, în condiţiile în care creditele neperformante sunt aşteptate să crească în continuare. Rata creditelor neperformante era de 17,34% în luna septembrie 2012, în creştere comparativ cu luna iunie 2012, când ponderea era de 16,76%. Împărtăşesc ideea comparaţiei creditelor neperformante la nivel european doar în situaţia în care analizăm prin corelarea cu gradul de acoperire cu provizioane a creditelor neper for mante, care în România este de 98%, iar în alte state este mult mai jos.
Cheltuielile cu provizionarea ocupă cea mai importantă pondere în totalul cheltuielilor efectuate de bănci. Sistemul bancar ar putea înregistra, pentru pentru cel de-al treilea an consecutiv, un rezultat net negativ la nivel de sistem în 2012. La nivelul lunii septembrie 2012, rentabilitatea activelor (ROA) este de minus 0,04%, în timp ce rentabilitatea capitalurilor (ROE) este de minus 0,34%, arată datele oficiale publicate de BNR. Este dificil de previzionat dacă 2013 va fi un an profitabil pentru sistemul bancar românesc, fiind vorba de interdependenţa de mediul de business.
Un lucru este cert: restructurarea sistemului bancarva continua cel puţin cu aceeaşi intensitate cucare s-a realizat în 2012, prin redimensionarea numărului de angajaţi şi de unităţi bancare la nevoile curente. Creditarea va rămâne ancorată în constrângeri economice, de reglementare şi de cost.
Creditul neguvernamental va avansa pe parcursul anului 2013 cu o singură cifră. Sunt aşteptate constrângeri pe zona creditării pentru IMM-uri, ca urmare a aplicării recomandărilor europene pentru restricţionarea creditării în valută şi a aplicării prevederilor Noului acord privind cerinţele de capital – Basel III.Contextul internaţional dificil, riscul de credit, implementarea prevederilor Basel III şi reducerea expunerilor în condiţiile absenţei alternativelor de plasament rămân principalele provocări la adresa sistemului bancar românesc.
În discuţiile purtate la nivel european privind implementarea unui sistem unic de supraveghere bancară, trebuie să se ţină cont de aspectele ridicate de statele din afara zonei euro cu privire la dreptul de vot în viitorul consiliu de supraveghere al Băncii Centrale Europene şi de riscul unei posibile fragmentări în sistemul financiar care să conducă la transformarea filialelor în sucursale. Raportul com pro mis/beneficiu trebuie să încline în favoarea bene ficiului sistemului bancar şi, implicit, a economiei.
