Băncile ar fi mai deschise fără excesele intrării în insolvenţă
Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor,Preşedinte CEC Bank – Piața Financiară, mai 2013
Băncile ar fi mai deschise spre creditare dacă impactul legislaţiei privind insolvenţa şi modul de aplicare nu ar produce distorsiuni prin excesele intrării în insolvenţă. Este necesară urgentarea modificării şi completării legislaţiei privind insolvenţa persoanelor juridice, limitând şi sancţionând excesele.
Comunitatea bancară urmăreşte să asigure creditorilor o mai mare transparenţă în privinţa gestionării procedurii de către administratorul judiciar şi protecţia intereselor creditorilor majoritari şi garantaţi. ARB este implicată activ în redactarea amendamentelor la legislaţia privind insolvenţa alături de consultanţii desemnaţi de Ministerul Justiţiei. Activitatea este menită să conducă la adoptarea Codului Insolvenţei, care va integra coerent toate reglementările din această materie. Impactul crizei asupra rezultatelor financiare şi intrarea în insolvenţă a unui număr important de companii menţine încă o atitudine prudentă în ceea ce priveşte creditarea. Numai în primul trimestru, numărul firmelor intrate sub incidenţa legii insolvenţei se cifrează la 4.500.
Costurile generate de provizioanele pentru împrumuturile nerambursate sunt mai mult decât relevante. Soldul creditelor aflate în categoria „pierdere“ se cifrează la aproximativ 11,5 miliarde de euro, acestea fiind provizionate integral. La nivelul întregii economii, suma vehiculată a fi prinsă în labirintul insolvenţei este de aproximativ 25 miliarde de euro, rata de recuperare fiind simbolică. Cele mai multe dosare eşuează din păcate în faliment.
De asemenea, trebuie avută în vedere sancţionarea drastică a încălcării disciplinei în onorarea cambiilor, biletelor la ordin şi a cecurilor emise de debitori.
Regândirea politicii de creditare, menită să frâneze procesul de dezintermediere financiară prin ţintirea de domenii prioritare în concordanţă cu strategia de reindustrializare, concentrarea pe accelerarea atragerii fondurilor europene şi susţinerea agriculturii şi proiectelor mari de investiţii, este corelată cu obiectivele de dezvoltare economică, cu măsuri legislative şi reglementări. Banii au devenit mai scumpi şi mai greu de obţinut, iar reglementările care se au în vedere în plan internaţional vor conduce la reaşezarea pe baze noi a deciziilor de alocare de capital şi finanţare.
Probabil că raportul credite acordate/depozite atrase urmează să fie ajustat de la nivelul de 120%, înregistrat în decembrie 2012, la 115% prin reducerea creditării. Miza economiei naţionale este atragerea fondurilor europene, iar resursa internă este foarte importantă.
Sistemul bancar susţine implementarea de programe multi-anuale de încurajare şi sprijinire a IMM-urilor, majorarea capitalului Fondurilor de garantare a creditelor şi a Fondului de Contragarantare facilitând, prin garanţiile emise, accesul cât mai multor firme la creditare.
În contextul existenţei unor semnale divergente privind redresarea economică la nivel mondial, consider că rămâne preocupant accesul IMM-urilor la finanţare, având în vedere că acest sector generează cea mai mare parte a cifrei de afaceri. Provocările la adresa sistemului bancar sunt în cele din urmă preluate de mediul de business, aşa cum şi sectorul bancar preia în bilanţul său dificultăţile mediului de business. Fie că vorbim de regle mentarea Basel III, de contextul internaţional dificil, de restrângerea expunerilor, de riscul de credit sau de impactul regulamentului privind creditarea în valută a IMM-urilor, toate conduc la constrângeri şi mai ample pentru mediul de business. Finanţarea sectorului IMM-urilor a avansat modest în perioada de criză, ponderea IMM-urilor cu credite fiind de 21% din IMMurile active.
Comunitatea bancară susţine iniţiativele care promovează activitatea şi accesul la finanţare al IMM-urilor eligibile, fiind preocupată de reducerea impactului negativ al reglementărilor bancare asupra creditării.
Reglementările Basel III – Noul acord privind cerinţele de capital pentru instituţiile de credit CRD IV introduc cerinţe de capital cantitative şi calitative extinse, noi cerinţe de lichiditate şi o revizuire a riscului de credit pentru băncile din ţările membre ale Comitetului de la Basel. Programul de implementare a reglementărilor Basel III prevede ca acestea să intre în vigoare la 1 ianuarie 2014. Regulamentul privind cerinţele de capital (CRR) urmează să fie publicat în Monitorul Oficial cel mai probabil în luna iulie, în timp ce Directiva va fi transpusă în reglementări naţionale.
Adaptarea graduală la cerinţele de capital nu evidenţiază în acest moment probleme în materie de necesar de capitalizare la nivelul sistemului bancar românesc, indicatorul de solvabilitate fiind destul de solid, de peste 14,6%, dar va pune, în opinia mea, presiune pe activitatea de creditare.
