Creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene
Florin Dănescu, Președinte Executiv, ARB – Piața Financiară, martie 2013
Restrângerea fluxurilor de capital postcriză implică necesitatea creşterii rolului elementelor de compensare, contribuţia fondurilor europene fiind esenţială. Banii au devenit mai scumpi şi mai greu de obţinut, iar reglementările care se au în vedere în plan internaţional vor conduce la reaşezarea pe baze noi a deciziilor de alocare de capital şi finanţare. Miza economiei naţionale este atragerea fondurilor europene.
Comunitatea bancară din România este interesată să contribuie activ la îmbunătăţirea cadrului general de atragere a fondurilor europene, alături de toate părţile implicate, obiectivul fiind creşterea ratei de absorbţie a fondurilor europene în România. Economia naţională trebuie să beneficieze de avantajul semnificativ al unei mai bune absorbţii a fondurilor europene. Participarea băncilor în elaborarea şi îmbunătăţirea legislaţiei privind managementul financiar al fondurilor europene este sine qua non. Asociaţia Română a Băncilor a pus bazele unei comisii tehnice, formate din specialiştii băncilor, dedicată identificării şi implementării măsurilor de creştere a ratei de absorbţie a fondurilor europene. O serie de propuneri menite să accelereze procesul de absorbţie pentru perioada de programare 2014-2020 fac obiectul discuţiilor cu autorităţile.
Comunitatea bancară consideră o soluţie viabilă externalizarea anumitor activităţi derulate în prezent de către Autorităţile de Management către consorţii, formate din bănci comerciale şi firme de consultanţă, care să accelereze procesul de evaluare a solicitanţilor de finanţări nerambursabile. Considerăm necesară implementarea, pentru anumite Programe Operaţionale, a unor scheme de grant cu componenta rambursabilă de tip „revolving” şi externalizarea managementului şi implementării acestor scheme către bănci comerciale. Implementarea unui astfel de instrument poate determina, pe de o parte, ca un număr mai mare de solicitanţi să beneficieze de finanţare nerambursabilă, iar pe de altă parte, poate genera un grad de absorbţie mai bun, datorită implicării bănci lor comerciale în managementul şi derularea fondurilor nerambursabile.
Pentru schemele de grant adresate mediului privat, comunitatea bancară propune menţinerea obligativităţii prezentării Scrisorii de Confort la depunerea cererilor de finanţare, care să faciliteze condiţiile finanţării proiectelor după ce contractele de finanţare sunt aprobate şi semnate cu beneficiarii. Este important să se facă o selecţie a băncilor comerciale care vor emite Scrisori de Confort în baza unor licitaţii în care să se precizeze un set clar de criterii de analiză a solicitărilor de Scrisori de Confort precum şi parametrii aferenţi emiterii acestor scrisori (perioada de analiză, perioada de valabilitate, comisioane). Trebuie luate în considerare inclusiv cazurile în care banca, deşi a emis scrisoarea de confort, nu mai este în măsură să finanţeze proiectele din cauza modificării dramatice a rezultatelor financiare ale clienţilor.
Pentru fluidizarea proceselor, apreciem că sunt necesare realizarea unui Ghid de eligibilitate financiară comun tuturor programelor pentru beneficiarii privaţi, în colaborare cu băncile finanţatoare, şi uniformizarea formularelor utilizate pe toate programele, cum sunt cererile de finanţare, contractele de finanţare, rapoartele de progres şi cererile de rambursare. Ghidul de eligibilitate financiară comun trebuie să conţină un număr minim de criterii şi încadrare în aceşti indicatori care să conteze în punctajul final al proiectului.
Întrucât mare parte din bunurile de capital finanţate în cadrul proiectelor sunt importate, contribuţia la formarea PIB a fondurilor europene atrase se manifestă în principal prin efecte pe termen scurt, generând în mică măsură un efect de multiplicare la nivelul economiei naţionale. Prin urmare, apare ca utilă necesitatea de a stimula investiţiile prin alocarea de fonduri europene în sectorul bunurilor de capital, ţinând cont de asemenea şi de celelalte avantaje competitive pe care le oferă România.
Trebuie urmărită alocarea fondurilor pe baza unei strategii la nivel de ramură/sector industrial, cu scopul de a asigura capacităţi de producţie complementare pe fiecare verigă a lanţului valorii adăugate, toate aliniate într-o strategie de creştere a competitivităţii economiei.
Calibrarea politicilor economice în vederea menţinerii economiei României în zona de creştere trebuie să urmărească accelerarea absorbţiei fondurilor europene, dezvoltarea de proiecte mari în infrastructură, creşterea competitivităţii în anumite sectoare economice şi stimularea pe baze sănătoase a consumului. ARB susţine modificarea cadrului legislativ necesar finanţării parteneriatelor publice-private, fiind permisă astfel finanţarea proiectelor de infrastructură şi creşterea gradului de absorbţie a fondurilor europene.
Proiecţia creşterii PIB-ului României pentru anul 2013 este de 1%-2%. Ponderea exporturilor către Uniunea Europeană este de 70%, iar în condiţiile în care se mizează pe cererea externă ca motor de creştere economică, trebuie să ne orientăm şi către pieţe extracomunitare, pentru a contracara efectele unei cereri mai reduse din partea statelor din zona euro.
