Între reglementări şi necesitatea revirimentului economiei
Radu Graţian Gheţea, Preşedintele Consiliului Director al Asociaţiei Române a Băncilor,Preşedinte CEC Bank – Piața Financiară, ianuarie-februarie 2013
Definitoriu pentru reacţia băncilor la nivel european e modul în care va fi conturat finalmente proiectul uniunii bancare. Adaptarea grupurilor financiar bancare la cerinţele de solvabilitate şi lichiditate impuse de prevederile BaselIII reprezintă o provocare, în condiţiile în care ar putea conduce la restrângerea expunerilor şi schimbarea modelului de business.
Este foarte important să nu se ajungă la o suprareglementare care să limiteze băncile în activitatea lor de creditare a economiilor naţionale. Probabil că vom asista la inversarea procesului de globalizare, cu revenirea capita lului către ţările de origine. Grupurile financiare internaţionale şi-ar putea restrânge operaţiunile pe anumite pieţe pentru a se adapta noilor cerinţe.
Reglementările Basel III trebuie privite ca o parte dintr-un întreg: uniunea bancară. Liderii europeni şi-au propus să adopte un sistem unic de supraveghere a băncilor care va permite, în caz de nevoie, recapitalizarea băncilor europene.
Acordul la care s-a ajuns în decembrie 2012 prevede că Banca Centrală Europeană ar putea să supravegheze direct băncile din zona euro începând din ianuarie 2014, amânând termenul preconizat iniţial , de 1 ianuarie 2013, din cauza diferendelor între marile puteri europene. Autorităţile naţionale de supraveghere vor avea în continuare un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi în pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor BCE. Între timp, sunt aşteptate acorduri concrete privind capitalizarea băncilor, unifor mizarea sistemelor de soluţionare a situaţiilor de criză bancară şi de garantare a depozitelor.
Reglementările Basel III – Noul acord privind cerinţele de capital pentru instituţiile de credit CRD IV – sunt restrictive şi ar putea determina scăderea interesului instituţiilor de credit privind finanţarea IMM-urilor, reprezentând o provocare inclusiv în ceea ce priveşte capacitatea industriei bancare de a realiza profit. Acordul de capital Basel III introduce cerinţe de capital cantitative şi calitative extinse, noi cerinţe de lichiditate şi o revizuire a riscului de credit pentru băncile din ţările membre ale Comitetului de la Basel.
Noul scadenţar de implementare a pre ve derilor Basel III urmează a fi stabilit. În acest moment, introducerea noilor norme de capital pentru sectorul bancar este amânată pe o perioadă între şase luni şi un an. Progresele înregistra te de membrii Comitetului de la Basel în implementarea reformelor de adecvare a capitalului sunt diferite. Uniunea Europeană se află în rândul celor care au emis proiecte de reglementări şi şi-au asumat publicarea versiunii finale cât mai repede posibil. Într-o situaţie similară se află Argentina, Brazilia, Indonezia, Coreea, Rusia şi Statele Unite.
Regulamentul privind cerinţele de capital (CRR) va fi implementat direct şi unitar de către toate băncile din ţările UE, în timp ce Directiva va fi transpusă în reglementare na ţională.
Angajamentul luat de a pune în aplicare reformele Basel III convenite vizează întărirea rezilienţei sistemului bancar la nivel mondial, dar conduce şi la efecte potenţial adverse. Reversul medaliei face ca noile reglementări să încetinească revenirea economiilor afectate de criza datoriilor. Comunitatea bancară rămâne preocupată de consecinţele neintenţionate ale creşterii semnificative a costului capitalului necesar.
Aplicarea măsurilor în materie de adecvare a capitalului se poate face fie prin atragerea de capital de la banca mamă sau de la investitori noi, fie prin diminuarea activelor ponderate la risc, ceea ce va putea duce în timp la reducerea activelor.
Şi cerinţele în materie de lichiditate ar putea conduce băncile spre adăugarea în portofoliu de active uşor de transformat în lichidităţi, cum ar fi titlurile de stat sau obligaţiunile, pentru a se asigura că ar putea face faţă unui scenariu de criză severă. Se va exercita presiune pe acor darea de credite pe termen lung, în sensul di minuării perioadei de acordare. Asociaţia Română a Băncilor, alături de alte aso ciaţii bancare europene şi de grupuri bancare, a efectuat demersuri la arlamentul European şi Comisia Europeană privind modificarea formei propunerii de reglementare.
Datorită calendarului de introducere treptată a noilor cerinţe Basel III, efectele vor fi resimţite pe termen mediu şi lung. Se consideră că nu ar trebui să existe întârzieri în programul băncilor de majorare a capitalului până în anul 2019.
Chiar dacă data de start nu a fost aceeaşi cu cea planificată iniţial de 1 ianuarie 2013, autorităţile naţionale de supraveghere trebuie să se asigure că instituţiile de credit active în plan internaţional fac progrese constante în consolidarea bazei de capital.
