Cifrele arată bine în ceea ce privește sistemul bancar românesc, spune, la emisiunea PROFIT LIVE de la PROFIT NEWS TV, Florin Dănescu, președinte executiv al Asociației Române a Bancilor (ARB).
Acestea relevă un sistem bancar stabil, rezilient, cu profitabilitate bună, dar cu performanță în scădere.
Președintele ARB mai afirmă și că, atunci când se analizează o industrie, întreprindere sau un bilanț, este important să se ia în considerare aspectul cantitativ, structural și calitativ, în această ordine.
Așadar, din perspectiva cantității, sistemul bancar este oarecum în scădere numeric. De la 42 de bănci, acum sunt 39, iar numărul băncilor locale pare că va continua să scadă. Creditarea însă continuă să crească de la an la an, ajungând ca în 2023 să înregistreze un avans de 10,41% față de 2022. De asemenea și depozitele au fost în creștere anul trecut, cu 11,8% față de anul precedent.
„Și ăsta e un lucru foarte bun ca dinamică cantitativă din perspectiva a celor doi indicativi importanți ai băncilor, credite și depozite. Ponderea acestor cifre în producția industrială românească plasează în continuare România ca și intermediere financiară pe ultimul loc în Europa.
Nu știu dacă e un concurs socialist să fim pe alt loc în Europa din perspectiv ponderii creditării în PIB, doar că acest indicator relevă ceva esențial – și anume care este motorul de finanțare și de sprijinire al industriilor în România, o țară fără acumulare de capital pentru a ajunge din urma mediile europene de dezvoltare. Și asta într-o țară cu lipsa acumulării de capital în care, evident că, nevoia de credit este mai mare decât în alte țări”, spune acesta.
Cu toate acestea, continuă președintele ARB, România are o intermediere financiară de aproximativ 25%, în timp ce media europeană e de circa 90%. În 2010, era de 40% spre exemplu.
„Și asta ne spune ceva. Deci, cantitativ nu stăm deloc bine, avem o cifră mică, 25% din PIB creditare, dar iată că cifrele de structură, indicii de potențialitate indică o foarte bună solvabilitate, ceea ce înseamnă siguranța băncilor în fața unor situații neprevăzute.
Minima reglementată e de 8%, noi funcționăm cu 23% solvabilitate. De asemenea, lichiditatea este extrem de mare peste 250% față de media europeană de 140%, ceea ce presupune că suntem în topul țărilor și din perspectiva solvabilității și a lichidității.
Deci indicatori de prudențialitate foarte buni, dar cu o cantitate mică. Deci pe o structură bună, cu o cantitate mică”, precizează Florin Dănescu.
Din punct de vedere calitativ, președintele executiv al ARB afirmă că, după criza din 2008-2009, sistemul bancar românesc s-a restructurat masiv, atât ca număr de angajați, cât și de sucursale.
„În general, indicatorii calitativi au foarte mare legătură și cu productivitatea și cu profitabilitatea. Din perspectiva productivității, de la criza financiară încoace, sistemul bancar s-a restructurat masiv. A fost o restructurare a sistemului bancar cu reducere a numărului de personal cu aproape 40% și de rețea cu 35-40%.
Deci, ne-am restructurat puternic și asta duce la indicatori de optimizare foarte buni pentru bănci. Un indicator care măsoară funcționalitatea și eficiența băncilor este cel de costuri supra venituri și unde iarăși România stă printre primele țări. Asta ne arată că nu mai ai loc de restructurare, de ajustare”, explică Florin Dănescu.
El atrage totodată atenția și asupra miturilor legate de profitabilitatea băncilor, care, din păcate, „se transformă în legislative anti-piață, anti-economie, anti-bănci”.
„Băncile fac parte din economie. Dacă cumva consideră că poate separa finanțatorul de proiectul economic, asta înseamnă că probabil are altă meserie decât cea de economist. În 2022 profitabilitatea era de 16,5%, probabil că în 2023 se vor consemna cifre de aproximativ 20% ca profitabilitate generată din profit net la capitaluri și probabil cel mai relevant indicator la nivelul industriei bancare, considerat foarte mare de către foarte mulți analiști, comunicatori sau politicieni”, subliniază acesta.
„A fost extrem de dificil să facem rost de cifrele de profitabilitate ale celorlalte industrii. În timp ce profitabilitate bancară se găsește la vedere, perfect transparent, despre celelalte industrii găsim tot felul de indicatori, mai puțin despre profitabilitate. Avem date ANAF din 2022 care relevă că industria bancară are profitabilitate situată sub celelalte industrii”, completează el.
Randamentul activelor în schimb este considerat foarte bun, adaugă acesta, la o valoare de 1,5% în 2022, iar în 2023 probabil că va fi undeva la 1,7%. Media sistemului industrial românesc la randamentul activelor este 7,1% în 2022, iar maxima este de 20,6%. Randamentul la capitaluri în 2022 era de 16,4%, în timp ce media era de 24% în sistemul industrial românesc, iar maxima de 60%.
„Poziționarea profitabilității băncilor ca și randament la capitaluri este pe locul 20 din 24, iar ca și randament la active pe locul 24 din 24. Asta s-a întâmplat de 10 ani. Am făcut și o analiză la nivel mondial. Ce am descoperit este că aproape toate industriile din România sunt mai profitabile decât cele occidentale.
Explicația economică este cea a cantității, a infrastructurii, a costurilor mari. Toate industriile din România funcționează cu o infrastructură săracă sau dificilă din perspectivă economică, legislativă sau a reglementării și lucrează cu pierderi mari din cauza acestea.
Impredictibilitatea din perspectivă legislativă încurcă foarte tare un plan de afaceri consistent, coerent, constant. Pentru investitorii străini, de exemplu, cei care aduc capitaluri în România, în toate industriile, contextul bancar al aducerii unor capitaluri în valoare de 13 miliarde euro, altfel se vede profitul bancar de 2 miliarde de euro”, mai spune Florin Dănescu.
Ca și exemplu, sistemul bancar are cea mai mare cifră în ceea ce privește activele, de 700 miliarde de lei, următoarea industrie cu cele mai mari active fiind cea a construcțiilor, cu 243 miliarde lei. În ceea ce privește profitabilitatea, sistemul bancar se situează la 10 miliarde de lei, în timp ce construcțiile ajung la 19 miliarde de lei. Iar randamentul la active este de 7,8% în construcții, față de 1,5% la bănci.
„Nu e rău să fii mai mare. Băncile nu se plâng că au profituri mici, noi vrem doar să demitizăm această perspectivă asupra băncilor care duce la un comportament advers și la taxe mai mari bazat pe fapte absolut false. Mai trist este că acest mituri sunt judecate de către instituțiile statului”, subliniază acesta.
Sursa: aici
