Inflația se apropie de 14% și probabil vom vedea niveluri și mai ridicate în lunile următoare. ROBOR la 3 și 6 luni sunt pe un trend de creștere, afectând ratele la creditele pe care mulți dintre noi le au la bănci. Vin vremuri complicate, cu prețuri mari și dobânzi în creștere. Cum ar trebui să ne pregătim pentru ele? Să ne mutăm creditele de pe ROBOR pe IRCC? O discuție cu Bogdan Neacșu, Președinte Consiliul Director Asociația Română a Băncilor.
Bogdan Neacșu, CEO Cec Bank si președinte ARB Foto: Hotnews
Încercăm să spunem clienților să nu aibă așteptări că acel IRCC va fi înghețat
Rep: Deși există o lege care permite băncilor să treacă creditele clienților de pe ROBOR pe IRCC, sunt bănci care refuză să facă acest lucru, fără a le oferi explicații celor care solicită mutarea? Ca bancher, dacă un client vă întreabă dacă să-și schimbe tipul de dobândă din ROBOR +marja băncii în IRCC +marja băncii ce i-ați recomanda?
Bogdan Neacșu: Trecerea de la ROBOR la IRCC în contractele vechi în lei se face cu acordul ambelor părți. Încercăm să transmitem că dacă un client solicită să facă trecerea de la ROBOR la IRCC și această cerere se aprobă de către bancă, atunci acest proces este ireversibil. IRCC-ul are o altă perioadă de ajustare și este o medie ponderată care în trei luni de zile ajunge foarte aproape de media ROBOR-ului de la perioada la care ne raportăm.
Încercăm să spunem clienților să nu aibă așteptări că acel IRCC va fi înghețat. Noi încercăm să le explicăm și să-i învățăm pe clienți să încerce să anticipeze, să se uite pe un orizont un pic mai lung decât luna viitoare. Fiecare bancă încearcă să găsească acele soluții pentru acele perioade din viețile noastre când trecem prin momente mai dificile.
Rep: Care sunt soluțiile la care pot apela clienții bancari pentru a-și restructura creditele, în caz că apar dificultăți în rambursarea împrumuturilor?
Bogdan Neacșu: Băncile vor sprijini prin orice măsuri necesare clienții afectați financiar de noul context pentru a preveni o criză la nivel economic și social. Consumatorii debitori care întâmpină dificultăți financiare temporare pot apela la soluțiile individuale puse la dispoziție de bănci, inclusiv în baza OUG 52/2016. Băncile și consumatorii colaborează pentru a stabili motivele apariției dificultăților financiare și pentru a lua măsuri adecvate. Aceste măsuri individuale au avantajul că sunt calibrate corespunzător pe nevoile clienților.
Consumatorii aflați în dificultate pot beneficia de o refinanțare totală sau parțială a contractului de credit
Consumatorii aflați în dificultate pot beneficia de o paletă largă de soluții puse la dispoziție de bănci precum refinanțarea totală sau parțială a contractului de credit, prelungirea duratei contractului de credit, schimbarea tipului contractului de credit, amânarea plății sumei totale sau parțiale a ratei de rambursare pentru o perioadă, oferirea unei perioade fără plăți, reducerea pe perioade scurte a ratei etc. Gradul de îndatorare mediu este 33% pentru creditele noi și de 42% pentru întreg portofoliul de credite imobiliare, ceea ce asigură o marjă de manevră pentru soluțiile individuale cu care se adresează băncile consumatorilor care întâmpină dificultăți financiare temporare.
Clienții persoane juridice sunt încurajați să discute cu banca cu care colaborează pentru a găsi soluții individuale pentru depășirea dificultăților. În perioada pandemiei, 33% dintre cererile clienților au fost soluționate în baza moratoriului public și 67% prin măsurile individuale ale băncilor.
Rep: Ca bancher, ca om care are ”the big picture” în față, cum vedeți a doua jumătate a anului 2022: vor veni vremuri (și mai) complicate? Toate analizele arată o încetinire a economiei. Cum ar trebui să ne pregătim pentru asta?
Bogdan Neacșu: Ne aflăm acum într-o nouă paradigmă. Nimeni nu se aștepta cu câțiva ani în urmă să avem confruntări de acest fel în Europa. Declanșarea acestui conflict are consecințe negative în plan economic pentru multe state. Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracțiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanțarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creștere economică.
Trebuie să ne asigurăm de disponibilitatea resurselor sistemului pentru o perioadă mai îndelungată având în vedere riscurile legate de conflictul din Ucraina, pandemia și cercul vicios inflaționist în care ne aflăm la nivel internațional. Noi ca sistem bancar suntem pregătiți, și în baza dialogului cu debitorii care întâmpină probleme, să fim alături de ei, astfel încât plata ratelor să nu depășească posibilitățile lor reale de rambursare în această perioadă dificilă.
Una dintre oportunitățile pe care sistemul bancar le are este posibilitatea implicării în operaționalizarea Planului Național de Redresare și Reziliență. Sistemul bancar poate juca un rol important în derularea cu succes a unor inițiative guvernamentale care susțin revenirea anumitor industrii. Vorbim de potențialul pe care sistemul bancar îl are în susținerea dezvoltării societății românești în ansamblu. Accelerarea digitalizării reprezintă un alt factor de oportunitate de creștere a gradului de incluziune financiară în România spre media europeană, de 95%.
Rep: Cum a trecut primul trimestru din acest an pentru sectorul bancar?
Bogdan Neacșu: În primul trimestru al anului, sistemul bancar românesc a continuat tendința de creștere, înregistrată la nivelul anului 2021, în ceea ce privește activitatea de bază, de creditare a economiei reale și economisire, având o poziționare foarte bună din perspectiva solidității și stabilității. Indicatorii sistemului bancar care demonstrează reziliența sunt în linie sau chiar și peste mediile europene. Indicatorul de solvabilitate a ajuns la 22,26%, la finele anului trecut, de aproape trei ori peste minimul solicitat. Traiectoria ratei creditelor neperformante s-a menținut pe trend descendent, până la 3,35% în luna decembrie 2021.
Anul trecut, o treime din portofoliul de credit neguvernamental a fost reînnoit, fiind atins cel mai înalt ritm al creditării la nivel de sold din 2009 încoace, de 14,8%. Finanțarea economiei românești de către sistemul bancar românesc a înregistrat o creștere solidă în primul trimestru, fiind înregistrat un nou maxim al ritmului de creștere a creditării neguvernamentale din ultimii 13 ani, de 15,8% în luna februarie 2022.
Ritmul de creștere a economisirii s-a menținut de două cifre, în pofida elementelor de context generate la începutul războiului din Ucraina.
Rep: Cum a evoluat în primul trimestru rata de neperformanță la nivel de sistem? Și, pe fondul inflației și a creșterilor viitoare ale ratei cheie a BNR, credeți că neperformanța va crește în acest an?
Bogdan Neacșu: Rata creditelor neperformante a continuat trendul de decelerare față de luna ianuarie, până la nivelul de 3,37% în luna februarie 2022. Este posibil ca rata creditelor neperformante să înregistreze o inversare de trend, însă mizez pe faptul că măsurile proactive vor diminua acest risc de creștere. Politicile de sprijin privind clienții care întâmpină dificultăți pot să reducă din această presiune și să păstreze eventualele fluctuații ale ratei creditelor neperformante la cote care să nu genereze îngrijorare. România se poziționează destul de bine în raport cu media UE din perspectiva gradului de acoperire cu provizioane a creditelor neperformante, de 66% față de 44% în UE.
