Despre cum a intrat România din punct de vedere economic în valul patru al pandemiei, despre ieșirea din criză a IMM-urilor și nevoia de educație financiară a acestora, cât și despre importanța creșterii intermedierii financiare în România ne spune Florin Dănescu, Președinte executiv al Asociației Române a Băncilor într-un interviu acordat Hotnews.ro.
Pe scurt:
Despre intrarea României în valul 4 din punct de vedere financiar:
Florin Dănescu:
Intrăm în momentul de față cu atenție sporită. Surprinzător pentru multă lume, în această perioadă a pandemiei, creditarea a crescut cu aproape 12%, dacă e să comparăm iunie 2021 la iunie 2020. Activele bancare au crescut cu aproape 13% și economisirea a crescut cel mai mult, cu 15%. Acestea sunt cifrele bune, sunt importante pentru a trece mai ușor prin această perioadă, pentru că nu mai avem nevoie și de o criză financiară. În această criză nu suntem. Avem trei crize care se suprapun: o criză dată de impulsul inflaționist care vine din creșterea accelerată a prețurilor energiei, criza sanitară cu care aproape că ne-am obișnuit și criza politică.
Băncile vor rămâne alături de clienții lor. Băncile și-au asumat altfel rolul și importanța, decât în criza financiară din anii 2008. Din activitatea de amânare de rate, care a fost foarte discutată într-o anumită perioadă, din aproape 700 de mii de amânări, aproape două treimi au fost făcute prin metodele băncilor și nu sub perspectiva legislativă.
La începutul anului 2020, noi ieșeam și spuneam că asta se va întâmpla. Erau destul de multe îndoieli pentru că percepția publică nu era foarte favorabilă pentru bănci. Faptul că noi ne-am ținut de cuvânt și s-a întâmplat așa cum am spus, încet, încet, percepția publică a devenit din ce în ce mai bună.
Cum au ieșit IMM-urile din criză
Florin Dănescu:
Putem spunea că au ieșit mai întărite, în mod evident. Au ieșit cu o notă bună prin faptul că s-a evitat atât cât s-a putut, cel puțin din perspectiva băncilor, acumularea de noi semne negative din această criză pentru companii.
Din toate IMM-urile din România, aproximativ 15% sunt beneficiare de credite. Intermedierea financiară, creditarea populației și a companiilor raportată la PIB, e cam de 26%. Media europeană era de peste 85%. Pandemia, dacă ar fi prins o intermediere financiară mai mare, vă aduc aminte că în 2011 intermedierea financiară era de 40% din PIB, ar fi dat posibilitatea, iată, într-un moment de criză, ca băncile să contribuie și să ajute mai multe întreprinderi.
Cea mai mare parte a insolvențelor sau aceste dinamici posibil negative se va adresa unei ponderi mari de companii care nu sunt clienți bancari.
Până acum putem spune că s-a făcut față foarte bine situației, dar acum, în acest val 4, vedem într-adevăr lucruri pe care nu le-am dorit și nu le-am prevăzut. Nu vreau să fiu eu mesagerul, nici individual, nici instituțional al vaccinării în România, dar asta are o legătură foarte puternică cu economia României și economia are o legătură foarte puternică cu bunăstarea fiecăruia.
Nevoia de educație financiară pentru antreprenori
Florin Dănescu:
Dacă mă uit la un research făcut de BNR în repetate rânduri cu privire la situația IMM-urilor din România, la problemele indentificate de companii în calea dezvoltării lor, accesul la finanțare vine undeva pe locul 9 că fiind o problemă. Asta arată că este un nivel de educație financiară antreprenorială nu foarte ridicat cât timp poziționezi lipsa de finanțare că nefiind o problemă. E adevărat că pe primul loc vine lipsa cererii, costul cu forța de muncă, disponibilitatea forței de muncă calificate, costurile de producție, concurența, infrastructura de transport, nivelul scăzut de investiții publice care să ajute compania, disciplină la plată în economie, lucru pe care-l semnalizează și industria bancară întotdeauna, dar pare că doar noi rămânem cu această percepție negativă când ne dorim să existe disciplină financiară la plata în economie.
Cât timp concurenții tăi cresc, tu devii din ce în ce mai mic, până când dispari. Despre asta e vorba. Vorbim strict economic. România are o problemă în acest sens. Ca să treci la nivelul următor trebuie să faci investiții, ca să faci investiții trebuie să ai finanțare, ca să ai finanțare trebuie să te uiți la ce fel de finanțare poți să ai și în ce măsură. Și da, trebuie să plătești aceste costuri ale birocrației, ale documentației, ale planului de afaceri, ale faptului că poți demonstra că știi ce vrei și te pricepi la ceea ce faci. Ăsta este prețul creditării.
Cum arată perioada următoare din punct de vedere al economiei
Florin Dănescu:
Nu am putut niciodată să vorbim despre relansarea economiei românești. A trebuit să vorbim mereu de lansarea economiei românești. Asta era o percepție… și nu vreau să fiu cinic sau negativist aici. Evident că am crescut foarte mult în ultimii zeci de ani. Nu ne putem compara cu punctul de pornire absolut deloc, dar noi trebuie să avem un indicator nou, cât de bine ne este acum față de acum 5 ani și cât de mult am recuperat din decalajele față de Europa din perspectivă economică.
Mi-e clar că e o iarnă dificilă și asta vine în special din suprapunerea acestor crize de care vorbeam la începutul discuției noastre. Noi știm ce putem să facem noi, să rămânem cât mai aproape de clienții noștri și să încercăm să nu producem și noi un decalaj sau un efort suplimentar în această perioadă.
În ceea ce privește inflația, care e principalul adversar al economiei și al oamenilor în acest moment, al companiilor, economiilor lor, sănătății lor financiare, stabilității lor de bunăstare. Inflația e principalul pericol și vreau să vă aduc aminte că României i-a luat 25 de ani să intre cu inflația sub 10%, asta poate fi măsurarea efortului depus în această perioadă. Și atunci lupta principală trebuie dată cu inflația.
Ce putem spune noi în această perioadă, chiar dacă pare contraproductiv pentru industria bancară, trebuie să fim cu toții atenți să măsurăm de două ori și să tăiem o dată. Și din perspectiva creditării, chiar dacă băncile rămân cu arma la picior, să spunem, și din perspectiva creditării, clienții noștri, populația, companiile, chiar statul trebuie să se uite cu atenție și la felul în care se îndatorează în perioada asta.
